Speranțele portului Constanța renasc. Se înființează compania care îi va construi autostrada spre Europa!

1842

Articole de la același autor

Pe data de 14 septembrie 2016, Guvernul Cioloș a aprobat Ordonanța de urgență nr. 55 prin care se reorganiza Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Totodată se înființa Compania Națională de Investiții Rutiere. Prin aceste măsuri se urmărea relansarea construcției de șosele și autostrăzi, remedierea și modernizarea celor existente.

Înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere era privită de inițiatorii ordonanței de urgență ca o urgență și o necesitate obiectivă, având în vedere starea dezastruoasă a infrastructurii rutiere din România. Noua companie urma să se ocupe de proiectarea, construirea, reabilitarea și modernizarea șoselelor și autostrăzilor.

Proiectul de la naftalină

Dominat fiind de social-democrați în anii 2017 – 2020, Parlamentul României a avut altă agendă, alte urgențe. Răfuielile cu Justiția, cu statul de drept, cu Banca Națională, cu operatorii din domeniul energetic și telecomunicații îi ocupau mai tot timpul. Nu îi mai rămânea timp pentru problemele „minore”, precum infrastructura rutieră. Astfel că proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 55/2016 a fost neglijat.

După patru ani, structura parlamentară s-a schimbat. Preluând puterea în Legislativ, forțele de dreapta au venit cu o altă agendă, investițiile devenind o prioritate națională. Și, iată, vechiul proiect de act normativ, pe care mai-mai să-l înghită praful și moliile, a fost scos la lumină, revizuit pe ici, pe acolo, și aprobat.

Ministrul Transporturilor jubilează

Vestea l-a făcut pe ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, să exclame: „Astăzi anunț cu mare bucurie că această companie, vitală pentru capacitatea administrativă de a derula proiecte de investiții în autostrăzi și drumuri expres noi, se naște cu adevărat. Operaționalizarea CNIR este unul dintre punctele prevăzute expres în programul de guvernare al coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR și iată că, la doar trei luni de la preluarea mandatului, putem anunța acest succes către opinia publică.

Am spus că anul 2021 reprezintă debutul deceniului infrastructurii în România. Bugetul alocat este unul record la toate capitolele. Noua companie va veni să consolideze resursa umană din sistem: oamenii profesioniști, experții, managerii de proiect, inginerii și proiectanții care să gestioneze aceste proiecte și să se asigure că se livrează la timp.

Nu înființăm o nouă companie care să consume bani publici din bugetul de stat în plus. Îmi doresc persoane cu experiență în guvernanța - managementul corporativ, înțelegerea domeniului de investiții rutiere, abilitate de planificare strategică, organizare eficientă a structurii, orientare către rezultate, având în vedere caracterul multianual al proiectelor mari de investiții. Managementul CNIR va trebui să construiască echipa, să structureze compania și să creioneze viziunea de dezvoltare a acesteia pentru a livra proiectele din Master Planul de Transport al României”.

Noua companie va funcționa sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Deja au fost demarate procedurile de desemnare a membrilor provizorii din structurile de conducere ale companiei și a fost lansată invitația pentru cei interesați, să își depună CV-urile la adresa de e-mail [email protected].

Ocolit de fluxurile de mărfuri

Înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere reaprinde speranța portului Constanța că va ieși din starea de semi-izolare. În prezent, din cauza conexiunilor rutiere și feroviare dezastruoase cu Europa, e ocolit de numeroase fluxuri de mărfuri.

Pe calea ferată, trenurile de marfă se târăsc cu viteza de… 17 km pe oră, iar pentru a străbate distanța dintre portul Constanța și granița de vest a țării, truck-urile pierd de trei ori mai mult timp decât este normal, costurile fiind pe măsură. Așa se explică de ce linia de transport ro-ro între porturile Constanța și Pendik (Turcia), inaugurată pe 20 noiembrie 2011, nu a rezistat decât 11 luni. A fost suspendată la mijlocul lui septembrie 2012, fără niciun avertisment și nicio motivație din partea companiei de navigație U.N. Ro-Ro İșletmeleri.

Pentru inițiați a fost evident că linia de navigație a fost închisă din motive de profitabilitate. Numărul prea mic de truck-uri, volumul scăzut de mărfuri, dar mai ales rețeaua rutieră din România nu i-au asigurat câștigul care să-i justifice existența.

Decenii de vorbe goale

Portul Constanța visează de mai bine de două decenii ca noul „drum al mătăsii” ce va lega Extremul Orient cu Europa Centrală și de Est să treacă prin danele și terminalele sale de mărfuri. N-a așteptat cu mâinile în sân și s-a pregătit din greu. A construit terminale noi, le-a modernizat pe cele vechi, asigurând viteze de încărcare - descărcare a navelor comparabile cu ale celor mai performante porturi din lume, a mărit adâncimile și s-a informatizat.

A făcut tot ce a depins de el, dar nu e suficient. Are nevoie de conexiuni sigure și rapide cu Europa Centrală și de Est, de rețele de autostrăzi și de cale ferată moderne, de mare viteză, de condiții de navigabilitate pe Dunăre, pe toată durata anului.

Toate aceste lucruri sunt cunoscute încă de pe vremea regimului Constantinescu, care a fabulat imens pe tema proiectului Traceka, a „drumului mătăsii” și a țițeiului caspic. Portul Constanța era numit „placa turnantă“ a comerțului dintre Asia și Europa. Se schițau proiecte pentru oleoductul Constanța - Trieste și se făceau planuri privind bumbacul și mineralele ținuturilor transcaucaziene, pentru materialele de construcție și echipamentele din Occident, dar nu s-a făcut nimic concret pentru a construi infrastructura care să lege portul Constanța de Europa. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.6397 secunde