Șomajul scade în statistici, iar numărul celor ce fug de muncă sporește

Rata șomajului a fost de 4,0%, în luna octombrie 2019, a anunțat Institutul Național de Statistică. Față de luna precedentă a scăzut cu 0,1%.

Numărul șomerilor (în vârstă de 15 - 74 ani) a fost estimat la 365.000 de persoane, pentru luna octombrie a anului 2019. În aceeași lună a anului anterior au fost 373.000 de șomeri.

În cazul bărbaților, rata șomajului a fost de 4,4%, iar în cazul femeilor, de 3,4%. Pentru persoanele adulte (25 - 74 ani), rata șomajului a fost estimată la 3,0% pentru luna octombrie 2019 (3,5% în cazul bărbaților și 2,4% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25 - 74 ani reprezenta 70,5% din numărul total.

Conform metodologiei adoptate de Institutul Național de Statistică, sunt considerați șomeri numai persoanele în vârstă de 15 - 74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiții: nu au un loc de muncă; sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni. Un număr mare de persoane care nu au un loc de muncă nu sunt incluse în categoria șomerilor fie pentru că nu vor să muncească, fie pentru că în ultimele patru săptămâni nu au căutat un loc de muncă.

Un recent studiu al Eurostat (oficiul de statistică al Uniunii Europene) că România își permite să întrețină 1,68 milioane de persoane cu vârsta de muncă (18 – 64 de ani), dar care nu au muncit niciodată (conform propriilor declarații). Cu alte cuvinte, șomajul se reduce în statistici, în timp ce parazitismul social crește amenințător.

Nemunca a fost încurajată de guvernele social-democrate, în scop electoral, prin mecanismul ajutoarelor sociale. În plus, corupția din sistemul medical a făcut ca un număr mare de persoane apte de muncă să fie pensionate pentru boli inventate. Guvernul Orban ar trebui să pună capăt finanțării parazitismului social din bani publici, cu atât mai mult cu cât deficitul bugetului general consolidat a depășit pragul de 3%, iar România se confruntă cu o criză acută de forță de muncă în mai toate domeniile, fiind nevoită să importe zeci de mii de lucrători din Vietnam, Pakistan, Filipine și Sri Lanka pentru munci calificate și necalificate.