Românii cei mai bine plătiți se școlesc la Constanța

La sfârșitul anului 1989, România avea un parc de 301 nave maritime comerciale, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, pe care munceau circa 9.000 de navigatori maritimi, ofițeri și nebrevetați.

Fabrica de ofițeri
Dispariția flotei naționale și a locurilor de muncă nu i-a descurajat pe tineri să aleagă cariera de navigator. Dimpotrivă, numărul celor ce au dobândit pregătirea marinărească a crescut de la un an la altul. Astăzi, deși mai sunt doar 5 nave maritime comerciale cu pavilion românesc, personalul navigant maritim înregistrat în evidențele Autorității Navale Române se ridică la: 27.751 de ofițeri, 9.524 nebre-vetați și 5.324 de auxiliari. Desigur, nu toți reușesc să prindă un contract de îmbarcare în decurs de un an, dar sunt mult mai mulți pe mare, decât în urmă cu 20 de ani.
"România este unul dintre rezervoarele importante de forță de muncă ale flotei mondiale, situându-se, după unele statistici internați-onale, pe locul 14 în lume" - afirmă Adrian Mihălcioiu, liderul Sindica-tului Liber al Navigatorilor. Este un loc excepțional pentru o țară care, practic, nu mai are flotă, iar meritul este al celor două instituții de învățământ superior marinăresc din străvechiul Tomis: două fabrici de ofițeri.
"În 1991 - povestește rectorul Cornel Panait - Universitatea Maritimă din Constanța, a plecat la drum cu 1.400 de studenți preluați (de la Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", actuala Academie Navală -n.r.). Erau 250 - 300 de studenți pe promoție, din care 200 ajungeau în flotă. Până în 2004, cifra de școlarizare a scăzut la 900 de studenți (pe totalul celor cinci ani de studii) și la 100 - 150 de absolvenți pe an. Apoi, din 2004 până în 2011, cifra de școlarizare a crescut. Numărul absolvenților din fiecare an, în specializările cu profil naval, a depășit 450. În fiecare an, asigurăm pentru flota maritimă mondială un număr de 450 de absolvenți cu brevete. Suntem principala instituție de învățământ din țara noastră care trimite oameni pe mare."

Mai presus de topul salariilor
Navigația se dovedește a fi o trambulină pentru afacerile de pe uscat.
"Am participat la câteva întâlniri ale absolvenților noștri, în 2010 și 2011. Aproximativ 50% dintre ei continuau să lucreze în flotă. Mulți dintre cei care s-au retras la uscat trăiesc foarte bine. Cu capitalul strâns în perioada cât au fost ofițeri pe mare, și-au deschis afaceri în domeniile în care erau specializați: instalații electrice, servicii pentru shipping etc." - relatează rectorul.
Învățământul superior marinăresc are o contribuție importantă la dezvoltarea capitalului românesc, a economiei naționale și a clasei de mijloc.
"Navigatorii, spre deosebire de alți români, rămân în țară. Ei nu emigrează. Aduc banii acasă, construiesc case, cumpără mașini, deschid afaceri. Datorită lor, la un moment dat, magazinul Metro, din Constanța, era cel mai profitabil din Europa. Potrivit unei statistici a Consiliului Județean Constanța, sumele aduse de navigatori în România, în 2009, depășesc bugetul Primăriei Constanța" - spune Cornel Panait.
Constanța este un oraș scump din cauza navigatorilor, care câștigă ex-traordinar de bine comparativ cu ce-lelalte categorii profesionale din țară. Nici măcar personalul din sistemul bancar, care domină în topul statisticii salariale oficiale, nu se poate compara cu ofițerii de marină. Dacă lefurile acestora ar fi monitorizate, ar sparge clasamentele.
"Gândiți-vă că un student al uni-versității noastre, în perioada de practică, câștigă, datorită programului Erasmus și a indemnizației primite la navă, 1.000 de euro pe lună. De asemenea, avem programul Leonardo, pentru absolvenții care
n-au reușit să-și facă practica. Prin intermediul universității noastre, Comisia Europeană le acordă 1.000 de euro pe lună, pentru practică. Nu există ofițer să câștige sub 1.500 euro pe lună. La vârsta de 35 - 40 de ani, sunt șefi mecanici și coman-danți care câștigă 7.000 - 8.000 euro pe lună. Ce altă meserie din Româ-nia mai asigură un astfel de salariu?
Ascultam la știri că Australia recru-tează ingineri și alți specialiști și îi plătește cu 3.000 de dolari pe lună. Se poate compara cu salariul unui navigator român, care aduce acasă 8.000 de euro pe lună?" - întreabă rectorul.

Deriva diplomelor
În calitate de ziarist, am întâlnit în multe hoteluri, restaurante, baruri și magazine din Constanța, tineri recepționeri, chelneri și vânzători cu diplome universitare în buzunar. Erau absolvenți de drept, de studii economice sau politice, de management, jurnalism ori filologie. Am dat de absolvenți de drept și de filologi până și printre paznici (sau body-guarzi, cum li se spune acum).
"Niciodată nu veți auzi că un absolvent de universitate maritimă a devenit chelner - mă asigură rectorul UMC. Sunt destule motive pentru care nu se întâmplă acest lucru. Sistemul de învățământ pregătește absolvenți de drept, de studii economice etc., de care eco-nomia românească nu are nevoie. Diplomele acestea nu sunt căutate. Meseria care se cere este cea pen-tru care se plătește. De navigatori brevetați este nevoie și de aceea sunt bine plătiți. Există cerere: lipsesc circa 20.000 de ofițeri în flota mondială. Acest deficit va fi, probabil, veșnic, pentru că din flotă ies tot atât câți intră în fiecare an.
Înainte de a-și trimite copiii să învețe, părinții ar face bine să întrebe facultățile: unde lucrează absolvenții voștri? Tinerii nu trebuie îndrumați să învețe pentru diplome de șomer."

Specialiști pentru sala mașinilor
Shipping-ul internațional se confruntă, astăzi, cu o criză de ofițeri mecanici. Ei obțin mult mai repede un contract de îmbarcare decât ofițerii de punte.
"UMC și-a adaptat planul de școlarizare la noile cerințe ale pieții. Pentru anul I s-au asigurat 225 de locuri la navigație și 200 de locuri la electromecanică. Toate s-au ocupat. La învățământul cu frecvență redusă (la care au acces navigatorii nebrevetați - n.r.) au fost 75 de locuri la electromecanică. S-au ocupat din primele două zile de înscrieri. În toamnă, va fi suplimentat numărul locurilor la această formă. Atât navigatorii nebrevetați, cât și tinerii care aleg cariera pe mare au înțeles că meseria de electromecanic a început să devină deosebit de solicitată. Mai avem o specializare im-portantă și interesantă: cea de electronică și telecomunicație. Într-un timp foarte scurt, tinerilor care se pregătesc în acest domeniu le va veni rândul să fie solicitați într-un număr foarte mare pe vapoare" - atenționează rectorul Cornel Panait.