Revoluția care ne-a adus computerul personal și internetul

În anul 1990, la Șantierul Naval Constanța au fost aduse primele computere personale din județul Constanța. Evenimentul anunța începutul unei revoluții tehnologice, a cărei dimensiune reală era greu de perceput la acel moment. România abia își deschisese granițele pentru importurile de tehnologie, pe care, timp de peste un deceniu, regimul ceaușist le interzisese. Nimeni nu își putea imagina pe atunci că, numai peste câțiva ani, computerele personale vor începe să intre și în casele românilor.

Embargo pentru tehnică

În anii ´80, din ordinul dictatorului Nicolae Ceaușescu a fost lansată o acțiune de masă, așa numita "mișcare a inovatorilor". Scopul ei era ca țara să-și asigure progresul tehnologic prin forțele proprii, ca românii să reinventeze ceea ce alții inventaseră deja.

În aceeași perioadă, a fost blocată cercetarea românească din domeniul informatic. Cea mai grea lovitură a fost dată în 1985, prin desființarea Institutului Central de Informatică (ICI). Odată cu el a fost abandonat proiectul rețelei naționale de calculatoare RENAC/RENOD, denumit Unirea (un proiect despre care puțini aflaseră, întrucât informația constituia secret de stat).

Trebuie spus că România acumulase o bogată experiență în domeniul cercetării informatice. În 1953, inginerul Victor Toma și colectivul său de la Institutul de Fizică Atomică au lansat proiectul primului calculator românesc (cu tuburi electronice), pe care, în anul 1957, l-au și pus în funcțiune.

După numai șapte ani, în 1964, calculatorul românesc complet tranzistorizat, din generația a II-a, realizat de Toma și colectivul său, ne-a adus în elita informaticii. România devenea a 11-a țară din lume care realizase un asemenea calculator.

Blocarea importurilor și desființarea ICI au făcut ca decalajul tehnologic care despărțea România de țările occidentale să crească, mai ales în domeniul informaticii, unde, pe plan internațional, se înregistrau ritmurile de dezvoltare cele mai înalte.

După 28 de ani

Evenimentele din decembrie 1989 ne-au scos din starea de izolare și ne-au reconectat la revoluția tehnico-științifică mondială. României i s-a dat la timp șansa de a se alătura țărilor care treceau de la societatea industrială la cea bazată pe servicii și informație.

În cei 28 de ani care au trecut, țara noastră a făcut pași uriași spre era informațională. Computerul, aplicațiile informatice și Internetul au devenit instrumente de lucru indispensabile în economie, educație și sănătate, în comunicații și transporturi, în societățile comerciale și în instituțiile statului. Pe măsură ce gradul lor de accesibilitate a crescut, tot mai multe gospodării familiale românești au preluat tehnologiile informatice.

În anul 2017, potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, 65,6% din totalul gospodăriilor din țara noastră aveau un calculator. În mediul urban, ponderea era de 75,9%, iar în mediul rural, de 51,9%. În gospodăriile în care există copii, ponderea celor ce dețin calculatoare era de 87,3%, iar în cele fără copii, de numai 52,1%.

În anul 2017, ponderea gospodăriilor conectate la internet a fost de 68,6%, iar 86,8% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani au apelat cel puțin o dată la internet în decurs de trei luni. În schimb, 73,3% dintre aceste persoane l-au folosit zilnic sau aproape zilnic.

12,6% din totalul persoanelor care au accesat internetul în 2017 au comunicat online cu autoritățile sau serviciile publice, iar 35% au apelat la comerțul electronic.

Potrivit Eurostat (oficiul de statistică al Uniunii Europene), 85% dintre întreprinderile din România erau conectate la internet, în 2017.