Retrospectiva economică. 2020 sub semnul pandemiei de COVID-19

130
Retrospectiva economică. 2020 sub semnul pandemiei de COVID-19 - fondretrospectiva-1609786238.jpg
Anul 2020 a stat sub semnul pandemiei COVID-19. Când nimeni nu ştia la ce să se aştepte şi întreaga lume a fost luată pe nepregătite, putem spune la sfârşit de an 2020 şi începutul unuia cu multe aşteptări, că economia României a supravieţuit impactului unei pandemii care a nimicit aproape 1,84 milioane de oameni.

Dezastrul lăsat în urmă de COVID-19 a afectat aproape 4 miliarde de oameni care au fost obligaţi să stea închişi în case în condiţii de izolare, iar economiile naţionale au fost paralizate. Previziunile economice pentru 2021 arată că România va înregistra totuşi o creştere de 4% din PIB.



În ianuarie 2020, România închidea anul 2019 cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB. Acum, după un an de pandemie de coronavirus şi a împrumuturilor externe, deficitul ţării a ajuns la un nivel istoric, de peste 9%. Declinul economic a început pe 11 februarie 2020, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) anunţa cum se numeşte noua boală, cu care se confruntă întreg mapamondul: COVID-19. Din acel moment Guvernele tuturor ţărilor au început să-şi ia măsuri în lupta cu un inamic invizibil. Lanţurile marilor magazine au fost luate cu asalt de populaţia îngrijorată, disperată să-şi facă provizii pe termen lung. Rafturile magazinelor au fost golite instant. Transportatorii au fost nevoiţi să facă faţă cozilor interminabile pe autostrăzi şi să aştepte zile în şir la graniţele ţărilor care au paralizat astfel circulaţia mărfurilor. Timp de două luni, cât a ţinut Starea de urgenţă, instituţiile de învăţământ, teatrele, competiţiile sportive, agenţiile de turism, companiile de zbor, întreaga activitate economică a oprit motoarele.


2021, un an cu multe necunoscute

În România, scăderea economică a atins pragul de 4,2%. Pentru anul care a început, Guvernul este optimist şi a anunţat o ţintă de deficit de 7%, deşi se anunţă un 2021 cu multe provocări. Noua lege a pensiilor adoptată în iulie 2019 a dus la cheltuieli în plus pentru bugetul şi aşa împovărat şi subţire, astfel încât, în februarie, Comisia Europeană atrăgea atenţia României că are deficit bugetar excesiv, şi să ia rapid unele măsuri. Majorarea deficitului a fost rezultatul creşterii pensiilor cu 14%, dublarea alocaţiilor pentru copii dar şi reducerea unor taxe. Agravarea crizei sanitare din primăvară a dus la adoptarea unor măsuri din partea executivului, în ceea ce priveşte alocarea a 3% din PIB pentru sistemul sanitar şi pentru subvenţionarea costurilor împrumuturilor IMM-urilor dar şi pentru şomajul tehnic. Pentru 2021 Guvernul a anunţat deja unele măsuri nepopuliste, cum ar fi îngheţarea salariilor, care probabil va declanşa un lung şir de proteste. Numai salariile au reprezentat în ultimele 11 luni ale lui 2020, 9,5% din PIB, potrivit ultimei execuţii bugetare. O altă presiune pe buget este majorarea pensiilor cu 8%, asta după ce în septembrie acestea au crescut cu 14%. Pensiile speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, precum şi pensiile militare de stat şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor au fost amânate cu un an. Salariul minim a crescut de la 1 ianuarie 2021 cu 3,1% ajungând la 2.300 de lei brut pe lună. Şi încă un aspect pozitiv, voucherele de vacanţă vor continua să fie acordate sprijinind astfel industria ospitalităţii, puternic afectată de pandemia de coronavirus.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.7468 secunde