Reforma sporurilor - cutremurul care va zgudui sistemul bugetar

3555

Articole de la același autor

Sistemul de retribuire din sectorul bugetar a luat-o razna și, de mai mulți ani, refuză să se mai supună constrângerilor Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.



Veniturile bugetarilor au ajuns să se uite de sus, fiind cu 50% mai mari față de cele din sectorul privat. Drept urmare, piața muncii s-a distorsionat grav, munca la stat a devenit cu mult mai atractivă decât cea din economia privată. În același timp, cheltuielile bugetare cu salariile au explodat. Și întrucât economia nu mai este capabilă să le susțină, statul se vede nevoit să se împrumute pe rupte, pentru a acoperi deficitul bugetar în creștere.

Un munte de sporuri

Pandemia Covid-19 și criza economică generată de restricțiile sanitare au făcut ca salariile bugetarilor să atârne mult prea greu în balanța bugetului și au obligat Guvernul Cîțu să le pună sub lupă.

Așa s-a descoperit muntele de sporuri – vreo 50 la număr - ce umflă, de ani și ani, veniturile personalului plătit din bani publici: sporuri pentru condiții vătămătoare, pentru munca în ture, spor de izolare, spor de consemn la domiciliu, spor de risc sau de suprasolicitare neuropsihică.

Iată câteva exemple:

- sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare - 15% (pentru personalul contractual din administrația publică);

- sporul pentru izolare - 20% (pentru personalul contractual din administrația publică locală cu locul de muncă în localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării);

- sporul de 15% pentru personalul de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, serviciilor Parlamentului, Consiliului Legislativ și Administrației Prezidențiale;

- sporul de 15% pentru complexitatea muncii (funcționarii din aparatul Ministerelor Finanțelor, Muncii, Mediului, Dezvoltării, Fondurilor Europene, Sănătății, Educației, CNAS și din instituțiile subordonate, funcționarii din Administrația Prezidențială, SGG, Ministerelor Apelor și Justiției, ANRP, Agenția de Achiziții Publice, funcționarii publici parlamentari, funcționarii din instituțiile din subordinea Ministerelor mediului, Sănătății, Educației, Muncii, Agenția de Cadastru și ANI);

- sporul de 25% pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate (Consiliul Concurenței, Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, ANI);

- sporul de 15% pentru condiții vătămătoare de muncă (Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi);

Campionii sporurilor

Personalul Curții Constituționale se numără printre beneficiarii celor mai multe sporuri:

- 15% pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase;

- 25% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică;

- 5% pentru păstrarea confidențialității;

15% pentru titlul științific de doctor sau doctor docent.

La acestea se adaugă sporul de vechime, care crește de la 10% la 30%.

Sporuri fără justificare obiectivă, științifică

Luate la bani mărunți, multe dintre aceste sporuri nu au nicio justificare obiectivă, fiind acordate cu încălcarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Iată în cazul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, actul normativ precizează următoarele: „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens.”

Altfel spus, pentru a stabili că o activitate se desfășoară în condiții grele, că este vătămătoare, periculoasă, suprasolicitantă ori riscantă trebuie efectuate determinări, măsurători, expertize, studiate cazurile de accidente și îmbolnăviri cauzate de respectiva activitate.

Opiniei publice ar trebui să i se aducă la cunoștință în baza căror expertize și cine sunt experții care au decis că judecătorii Curții Constituționale muncesc în condiții grele, periculoase, vătămătoare și suprasolicitante încât e musai să primească sporuri pentru a le face față?

Urmează sporul de digitalizare?

Nu se știe cine și când a făcut „descoperirea epocală” că lucrul pe computer este periculos pentru organismul uman. Sistemul bugetar nu putea pierde o asemenea ocazie și a inventat sporul pentru condiții vătămătoare de care beneficiază mulți dintre funcționarii publici care au pe birou un calculator.

Probabil că, odată cu trecerea la digitalizarea instituțiilor statului – proces care ar putea fi extrem de periculos, suprasolicitant neuropsihic, vătămător și riscant – unii bugetarii vor solicita să li se acorde un „spor de digitalizare”.

Reacții în valuri

Dacă la salarii este foarte greu de umblat, amputarea ori anularea unor sporuri este o treabă ceva mai simplă. Guvernul Cîţu intenționează să pună pe masa Parlamentului un proiect legislativ care va modifica sistemul sporurilor acordate bugetarilor și va aduce economii importante la bugetul de stat.

Desigur, o astfel de schimbare va stârnii reacții în valuri. Sindicatele lucrătorilor din instituțiile publice vor organiza acțiuni de protest, iar partidele de opoziție se vor strădui să speculeze momentul și vor pune gaz pe focul nemulțumirii bugetarilor. Având majoritatea în Parlament și fiind la început de mandat, Puterea e condamnată să nu dea înapoi și să facă reforma sporurilor.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.399 secunde