Reducerea numărului de victime pe șosele ține de investiții, tehnologie, politică și administrația publică

Miercuri, 02 Decembrie 2020
113
Accidentele rutiere sunt abordate, de către instituțiile statului, doar din punct de vedere juridic și psihologic. Este modalitatea cea mai comodă pentru ele, întrucât le permite să arunce întreaga responsabilitate în cârca participanților la trafic. Dintotdeauna, șoferii și pietonii au fost considerați singurii vinovați pentru producerea accidentelor și creșterea numărului lor. Acesta este și motivul pentru care legea prevede doar pentru ei constrângeri, obligații și sancțiuni.

Omisiuni intenționate

În analiza accidentelor sunt omiși sistematic factorul politic, cel economic, tehnic, edilitar și instituțional, care își pun amprenta asupra cauzelor și consecințele accidentelor, asupra modalităților de prevenire a acestora. Nicio statistică oficială nu amintește de gropile de pe șosele, de canalizările fără capace, de trotuarele și carosabilul transformate în parcări, de pădurile de panouri publicitare din calea automobilelor, de proasta iluminare a rețelei rutiere, de deficiențele sistemului de avertizare.

În procesele verbale încheiate în urma accidentelor nu se spune niciun cuvânt despre faptul că vizibilitatea și manevrabilitatea în trafic sunt îngreunate cu largul concurs al administrațiilor locale.

Moștenirea edilitară

Cele mai multe dintre orașele României s-au dezvoltat după proiectele urbanistice ale anilor ´70 - ´80, care porneau de la premisa unui parc auto redus și a unui trafic rutier scăzut și de mică viteză. Cartierele de blocuri au fost prevăzute cu extrem de puține locuri de parcare, iar străzile și șosele au fost, din proiect, înguste. Autoritățile comuniste nu concepeau că fiecare familie va ajunge să aibă unul sau chiar două automobile.

După 1990, parcul auto al României a crescut cu fiecare zi. A sporit și ponderea mașinilor cu motoare de mare putere. Rețeaua rutieră a devenit neîncăpătoare pentru traficul sufocant, punând tot mai greu la încercare abilitățile șoferilor și generând condițiile favorizante ale producerii accidentelor.

Astăzi, când li se solicită parcări, șosele mai largi, drumuri expres, autostrăzi, iluminarea și semnalizarea corespunzătoare a rețelei rutiere, autoritățile invocă lipsa banilor. Implicit, ele recunosc rolul factorilor economici și edilitari - instituționali în producerea accidentelor. Dar dacă socotim câți bani s-au încasat din taxele și impozitele aferente transportului auto, rezultă că nu lipsa surselor de finanțare e problema, ci corupția și proasta gestionare.

În ultimii ani, traficul de călători și de marfă s-a mutat în mare măsură de pe calea ferată pe rețeaua rutieră, ca urmare a stării dezastruoase în care au ajuns infrastructura feroviară și materialul rulant. Astăzi, trenurile de marfă se târăsc cu viteza maximă de 15 kilometri pe oră, iar cele de călători, cu 30 kilometri pe oră.

Statisticile negre

Potrivit statisticilor oficiale, în anul 2005 au fost înregistrate 6.905 accidente grave, cu 2.491 morți și 5.637 răniți. Era un record negru pentru acea vreme. Reacția autorităților a fost previzibilă: sancțiunile au fost înmulțite și înăsprite.

Dar situația nu s-a ameliorat, ci dimpotrivă s-a înrăutățit, astfel că, în 2019, au fost consemnate 8.642 accidente grave, cu 1.864 morți și 11.535 răniți (din care 8.125 răniți grav).

Rezultatele demonstrează că doar majorarea amenzilor nu dă rezultate. La urma urmei, cât de mult ar trebui să crească sancțiunile, pentru a descuraja producerea accidentelor grave pe drumurile României? De 5, 10, 100 de ori?

Eu am mari îndoieli că, în condițiile de trafic de la noi, tot mai grele de la un an la altul, se va ajunge la un rezultat „acceptabil”, punând o presiune și mai mare pe șoferi și pietoni. Soluția nu este să dai mereu în omul supus greșelii, ci să creezi cadrul care să-l împiedice să greșească. Iar aceasta ține de politică, economie, tehnică și administrare publică.

O nouă politică rutieră

Orașele României nu pot fi rase de pe fața pământului și reconstruite pentru a face față nevoilor traficului auto din zilele noastre. În schimb, investițiile ar trebui direcționate spre construirea șoselelor de centură, care să preia o parte din traficul din interiorul localităților, spre amenajarea parcărilor subterane și supraterane, spre îmbunătățirea iluminatului public și întreținerea rețelei rutiere.

Autoritățile ar trebui să extindă zonele cu limitare de viteză din localități și să sporească numărul zonelor rezidențiale și pietonale. S-ar crea oaze de securitate rutieră.

Printr-un sistem diferențiat de taxe și impozite, ar trebui descurajată creșterea numărului autovehiculelor de mare putere, care ating viteze mai mari de 130 km la oră, cât este maximum de viteză în România.

În zonele urbane sau rurale, în care nu se pot asigura condiții normale pentru circulația autovehiculelor, aceasta ar trebui interzisă.

Prin intermediul pârghiilor fiscale ar trebui stimulate renunțarea voluntară de către automobiliști la o treaptă sau două de viteze (prin blocarea acestora în unități speciale) și introducerea sistemelor computerizate de limitare a vitezei.

Prin investiții și organizare edilitară adecvată, trebuie încurajată circulația cu mijloace de transport în comun și cea pe două roți. Bicicleta și trotineta electrică ar putea lua locul automobilului în interiorul localităților.

În plus, sunt necesare investiții majore în infrastructura feroviară și materialul rulant, astfel încât transportul feroviar să devină o alternativă preferată de călători și proprietarii de mărfuri.

Dacă autoritățile nu sunt capabile să pună la dispoziție șosele pentru un trafic intens și în viteză, atunci au obligația să stimuleze, prin politici comerciale și fiscale, parcul de autovehicule și piața auto. Guvernul și Parlamentul României ar trebui să decidă ce tip de automobil (putere, viteză, mijloace pentru limitarea vitezei și evitarea coliziunilor) este potrivit pentru condițiile de circulație precare de la noi și să dea semnalul către producătorii auto, importatori și cumpărători. 



Pagina a fost generata in 0.3462 secunde