"Războiul rece" dintre firmele de crewing și Sindicatul Liber al Navigatorilor nu s-a încheiat

1023

Articole de la același autor

Piața liberă a forței de muncă marinărești din România este relativ tânără, cu o istorie de doar 22 de ani. În prezent, ea se sprijină doar pe doi piloni: crewing-ul autohton și Sindicatul Liber al Navigatorilor.

Dușmanul de serviciu
Cele 96 de companii de crewing autorizate de statul român fac conexiunea dintre piața internă a forței de muncă și armatorii străini. Cel de al treilea pilon - armatorii români - s-a erodat continuu, ajungând în pragul dispariției.
Începuturile raportu-rilor dintre companiile de crewing și SLN au fost marcate de tensiuni. În anii ´90, numeroase agenții de crewing au fost implicate în tot felul de scandaluri: escrocarea navigatorilor prin metoda comisioanelor ilegale, neonorarea promisiunilor privind îmbarcarea, abandonarea marinarilor în porturi și aeroporturi străine, plasarea lor pe adevărate "coșciuge plutitoare", neplata salariilor etc. Sindicatul - singura stavilă împotriva atâtor abuzuri - era privit cu ostilitate, considerat dușman.
În ianuarie 2003, SLN a obținut de la Cabinetul Năstase primul act normativ care a instituit o protecție reală a navigatorilor români îmbarcați la bordul navelor sub pavilion străin. Hotărârea de guvern a introdus un sistem de măsuri de securitate financiară pentru cazurile de abandonare a personalului navigant în afara României. Pentru a fi autorizate de către Autoritatea Navală Română, agențiile de crewing au fost obligate să facă dovada constituirii garanției de minimum 100.000 de dolari, pentru plata salariilor. Evident, la acel moment, măsura adoptată din inițiativa sindicatului nu a fost privită cu ochi buni de toate firmele de crewing.

O problemă de mentalitate
Care sunt, în prezent, relațiile dintre agențiile de plasare a forței de muncă și SLN? "Din păcate, cei 22 de ani au adus prea puține schimbări în bine. Există un număr relativ mic de societăți cu care noi lucrăm, care au în spate armatori foarte importanți. Multe altele nu înțeleg avantajele colaborării cu sindicatul, în interesul navigatorilor, care au nevoie de o protecție reală pe mare. SLN nu și-a propus să aibă alte relații cu firmele de crewing decât cele instituționale, consfințite prin legislația națională și internațională. Iată, cu autoritățile am reușit să colaborăm foarte bine. Am atins nivelul minim necesar de dialog social, de respect reciproc și de încredere. Ne-am bucura să putem spune același lucru despre colaborarea noastră cu agențiile de crewing" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul SLN.
Cum se explică atitudinea anti-sindicală a unora dintre agenții de crewing? Mulți dintre patronii și managerii din branșă au brevetul de ofițer de marină în buzunar, au înfruntat numeroase pericole pe mările și oceanele lumii, au băut tone de apă din tanc. Firesc ar fi ca ei să înțeleagă utilitatea sindicatului și să colaboreze cu el, în interesul echipajelor.
"Ne confruntăm deseori cu o mentalitate izvorâtă dintr-o percepție deformată a realității. Mulți dintre agenții de crewing se raportează la sindicat ca la un adversar și privesc relația cu el ca fiind una de confruntare, de război. Într-adevăr, pentru unii dintre ei, mișcarea sindicală este foarte incomodă, întrucât nu-i lasă să coboare contractele de îmbarcare sub standardele naționale sau internaționale, îi împiedică să-i desconsidere pe marinari" - a explicat liderul SLN.

Civilizația negocierilor
Crewing-ul românesc ar trebui să ia aminte la ceea ce se întâmplă pe în lume. "Pe plan mondial, există o bună colaborarea între Asociația Internațională a Armatorilor și Federația Internațională a Transportatorilor (I.T.F.). La nivel continental, Asociația Armatorilor din Europa conlucrează excelent cu Federația Europeană a Transporta-torilor, din care face parte și SLN. În țările dezvoltate, civilizate, confruntările dintre armatori și sindicate au loc doar la masa negocierilor. Nu veți găsi vreo urmă de reticență împotriva sindicatelor, căci armatorii au înțeles necesitatea dialogului social. În țările din fostul bloc comunist s-a încetățenit prejudecata că sindicalizarea este o piedică în plasarea navigatorilor pe mare, în găsirea clienților. Pe de altă parte, mulți se tem că nu ar mai putea lua șpagă de la marinari, întrucât sindicatul luptă împotriva acestui fenomen. Pe piața internațională sunt destui armatori care nu respectă standardele, care au nevoie de agenți de crewing care, la rândul lor, încalcă standardele și sunt gata să trimită oamenii pe mare în orice condiții. Noi, într-adevăr, luptăm împotriva acestui fenomen" - a afirmat Mihălcioiu.
Relațiile instituționale normale dintre SLN și agențiile de crewing sunt concretizate în contracte colective de muncă. "În prezent, din totalul celor 96 de agenții de crewing din piață, primele 15 firme sem-nează contracte de îmbarcare pentru 75% din navigatorii români. Dintre aceste 15 firme, doar cu 7 lucrăm. În curând, se va adăuga și cea de a 8-a companie de crewing. Numărul lor va crește după ce va intra în vigoare Convenția MLC - 2006. Ea îi va obliga să-și schimbe atitudinea față de sindicate" - și-a exprimat încrederea Adrian Mihălcioiu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4666 secunde