Productivitatea operatorilor din portul Constanța a crescut cu peste 52% în ultimii 13 ani

Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă din portul Constanța s-a redus semnificativ în ultimii 13 ani. Procesul s-a accelerat în timpul crizei economice din anii 2009 – 2013, pentru a se calma în ultima perioadă. Potrivit studiului nostru, cei 24 de operatori portuari care fac obiectul acestui studiu au pierdut 23,69% din forța de muncă în intervalul 2008 - 2020, respectiv 1.247 locuri de muncă. În 2020 au rămas cu doar 4.017 angajați. Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.

Investițiile au relansat productivitatea

În cazul celor 24 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din cele 24 de companii de operare portuară realiza, în medie, o producție de 202.959 de lei (respectiv 55.111 euro). Criza economică a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea, să renunțe la o parte din angajați și să apeleze la lucrul cu subcontractori. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că intervalul 2009 - 2020 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea medie anuală a muncii în cele 24 de companii luate în studiu să ajungă, în anul 2020, la 310.243 de lei pe lucrător (64.138 euro), saltul față de anul 2008 fiind de 52,86%, în lei, respectiv 16,38%, în euro. În schimb, pe fondul recesiunii economice provocate de restricțiile sanitare impuse de pandemia Covid-19 și a diminuării recoltelor de cereale din cauza secetei, productivitatea medie a muncii s-a redus față de anul 2019 cu 4,50% în lei (respectiv 6,32% în euro). Dintre cele 24 de companii, 20 au înregistrat creșteri de productivitate, în 2020 față de 2008. Eficiența muncii a scăzut în doar patru cazuri.

Campioana productivității portuare

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de șase companii – Canopus Star, Silo – Port, APM Terminals Romania, Silotrans, Chimpex și Constanța South Container Terminal - se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți, cuprinși între 2.992.333 lei și 509.410 lei pe cap de salariat. Restul de 18 firme au înregistrat niveluri de productivitate cuprinse între 419.444 lei și 105.716 lei.

Ratele de productivitate cele mai înalte le au operatorii de cereale și containere, care au investit în creșterea gradului de mecanizare și automatizare a operațiunilor, asigurând viteze mari de încărcare și descărcare a navelor.

Poate sunteți curioși să aflați unde se situează productivitatea muncii din sectorul portuar? Pentru a afla răspunsul, vom pune față în față vârfurile din trei sectoare diferite de activitate. Comparativ cu productivitatea muncii realizată de cei 13.685 de angajați ai Automobile Dacia SA, în anul 2020, de 1.357.236 lei pe salariat, cea înregistrată de operatorul Canopus Star, aflat în fruntea clasamentului productivității din sectorul portuar este de 2,2 ori mai mare. Cu un număr de personal mediu raportat de numai 9 angajați, Canopus Star a obținut o productivitate de 2.992.333 lei.

Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Mai trebuie făcută o precizare. Productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun sau pentru că evoluțiile de pe piață au dus la scumpirea produselor sale.