Portul Constanța și-a dublat capacitatea terminalelor de cereale, în ultimul deceniu
Constanța - 176 de silozuri și magazii de cereale
Dacă ne raportăm la producțiile agricole ale ultimului deceniu, actuala capacitate de depozitare a țării este excedentară. Cea mai mare producție a fost înregistrată în 2004, când recolta de cereale și plante tehnice a totalizat 25.743.400 tone. După cum se știe, la acea vreme, silozurile și magaziile nu au dat pe de lături. În 2010, producția a scăzut la 18.565.200 tone, în timp ce infrastructura de depozitare a crescut față de 2004.
La această dată, județul Constanța deține 176 de silozuri și magazii, cu o capacitate totală autorizată de 2.037.592 tone, reprezentând 12,57% din infrastructura de depozitare națională. Cele mai mari și mai moderne silozuri și magazii pentru cereale și plante tehnice sunt amplasate în portul Constanța, care deține o capacitate de depozitare autorizată de 926.600 tone, reprezentând 45,44% din cea a județului și 5,72% din cea a țării.
Trebuie spus că mai mult de jumătate din această infrastructură portuară, respectiv 61,69%, totalizând 571.622 tone, este foarte tânără și modernă, fiind realizată în ultimii 10 ani.
Harta silozurilor portuare
Dar să vedem cum arată harta capacităților de depozitare portuară. Străvechiul siloz construit de inginerul Anghel Saligny, în zona de nord a portului, este împărțit între doi proprietari. Niva Prod Com deține în dana 18 o capacitate de 71.000 tone, iar Silo Port, în dana 17, restul de 30.000 tone. În danele 54, 55, 57, 60, 62, 62/.4, Compania Chimpex dispune de capacități de depozitare de 74.000 tone. La rândul ei, compania Socep are autorizate magazii pentru grâne în danele 35 - 37 și 41 - 43, cu capacitatea de 29.800 tone.
Pe digul de nord, la dana gabare, se situează terminalul Canopus, intrat în exploatare în 2006. Are o capacitate de depozitare de 50.000 tone.
Cele mai noi investiții din zona de nord a portului sunt silozurile companiilor Minmetal și United Shipping Agency. Prima deține, în dana 45 - 46, capacități de depozitare de 256.800 tone. Cea de a doua are unități de depozitare de 183.000 tone, în danele 31 - 33, și de 45.000 tone, în danele 102 - 103.
În zona de sud a portului Constanța, pe molul 1S, dana 114, se află silozurile Silotrans, cu capacitatea de 100.000 tone. Terminalul a fost pus în funcțiune în 1998. Tot la Constanța Sud, North Star Shipping deține capacități de depozitare de 27.000 tone, Barter Port Operator (în dana PL 7), spații pentru 45.000 tone, iar Barter Trading SRL (în dana PL 7), pentru 15.000 tone.
Infrastructură excedentară
Se pune întrebarea: este prea mică sau prea mare capacitatea de depozitare din silozurile și magaziile portuare? Dacă acestea ar servi doar exportul românesc, capacitatea ar fi excedentară. Anul trecut, România a livrat pe piețele externe 6.916.283 tone de cereale și plante tehnice, în cea mai mare parte prin portul Constanța.
Prin terminalele de grâne ale acestuia se derulează și exporturile agricole ale Serbiei, Ungariei și Bulgariei. În 2010, traficul total de cereale și plante tehnice prin portul Constanța a fost de 13.821.845 tone. Pentru această cantitate anuală, capacitatea totală de depozitare de 926.600 tone s-a dovedit a fi prea mare, silozurile și magaziile înregistrând perioade lungi de așteptare a mărfurilor.
Se știe că porturile nu sunt locuri unde mărfurile staționează prea mult, ci doar până se strâng loturile pentru a fi încărcate pe nave. În cazul cerealelor, se poate lua în calcul o perioadă medie de staționare de maximum 15 zile, ceea ce înseamnă că actuala capacitate autorizată de depozitare poate servi unui trafic anual de 22.238.400 tone. Altfel spus, față de exporturile agricole ale României, Serbiei, Ungariei și Bulgariei la un loc, portul Constanța are un excedent de capacități de depozitare de circa 38%.
Comentează știrea
domnule tita nu se face asa calculul pentruca derularea cerealelor prin port nu se face linear,se calculeaza cu un coeficient de neuniformitate ce poate ajunge si la 2.lasati operatorii in pace,ei se vor plange mereu.bine ca avem capacitate de operare si numai din investitii private.o politica foarte buna,bravo celor care au pus-o in practca.
Prin aceste silozuri se scurg cerealele neimpozitate-asa ca: Sa fiti fraieriti bine!!!Lupta anticoruptie=ciciu!!!
Asa este, domnule Vasile, bravo operatorilor privati ca au investit! Eu am apreciat in toate articolele scrise pana acum efortul lor investitional. Din comentariul dvs. rezulta ca nu ati inteles care este rostul acestui articol: o radiografie a capacit[tilor de operare a portului Constanta in domeniul produselor agricole (ceea ce nu s-a mai facut pana acum in presa)si compararea cu traficul actual. O astfel de analiza este de interes nu doar pentru publicul care doreste sa cunoasca mai multe despre port si dezvoltarea lui, ci si agentilor economici:celor ce au capacitati de operare, celor ce vor sa investeasca de acum inainte, angrosistilor de cereale. Referitor la metodele de calcul:exista mai multe, fiecare dintre ele cu avantajele si dezavantajele sale. Una dintre ele este cea prezentata de mine si este validata de practica portuara, care ne arata ca silozurile nu sunt folosite la intreaga capacitate nici macar in perioadele de varf. Daca aveti o analiza mai buna a situatiei in domeniul cerealier, as fi bucuros sa o cunosc. Va multumesc pentru comentariu!
Articole pe aceeași temă
