Populația a rămas cel mai bun client al băncilor în 2018

Vremurile când creditul bancar era unul dintre motoarele economiei naționale au devenit istorie. Astăzi, clientul preferat al băncilor este populația. Condițiile exagerate de acordare a împrumuturilor îi determină pe mulți dintre producătorii autohtoni de mărfuri și servicii să ocolească băncile, să încerce să se descurce cu resursele proprii și să amâne investițiile.

Dacă înainte de anul 2008, băncile făceau profit din numărul mare de credite acordate, astăzi profitul lor se bazează în principal pe diferența exagerată dintre costurile creditării și dobânzile la depozite. 

Băncile continuă politica de prudență excesivă, inspirată de criza economico-financiară a anilor 2008 - 2013 și de legea "dării în plată". Chiar dacă unele bănci au mai relaxat pe ici, pe colo, condițiile de acordare a împrumuturilor, clienții continuă să fie priviți cu neîncredere.

La 30 aprilie 2018, suma totală a creditelor neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) era de 241.112 milioane echivalent lei. Față de cea existentă la finele anului 2017 era cu numai 2,59% mai mare. 

Structura creditării arată, pe de o parte, creșterea încrederii în moneda națională, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Astfel, creditele în lei au ajuns la 152.949,5 milioane de lei și o pondere de 63,43% în totalul creditării. Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturilor acordate acesteia a ajuns la 52,18% din totalul creditării, respectiv la 125.822,2 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de 44,88% din total, însumând 108.222,6 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 54,25%, fiind de 68.256,2 milioane echivalent lei. 

Creditele pentru consum, în sumă de 55.801,3 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 44,35%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lui aprilie 2018, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 9,441,9 milioane echivalent lei, reprezentând 3,91% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste trei ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 30 aprilie 2018, credite în valoare de 9,059,9 milioane echivalent lei, din care 3,51% erau restante. Populația deținea 58,41% din totalul împrumuturilor (5.292,3 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 41,10% (respectiv 3.723,6 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 58,29% au fost obținute pentru locuințe, iar 39,35% pentru consum. 

Pe fondul reducerii dramatice a dobânzilor la depozite, economisirea a bătut pasul pe loc. La 31 ianuarie 2017, depozitele (în lei și valută) au totalizat 169,773,6 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 2,10% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2017. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au scăzut cu 1,93%, ajungând la 5.412,4 milioane echivalent lei.

Cum va evolua piața financiar - bancară până la finalul anului 2018? Nu trebuie să ne așteptăm la schimbări în bine. Băncile vor continua să plătească dobânzi foarte mici la depozite și să perceapă dobânzi mult mai mari la împrumuturi, dar mai ales să solicite garanții în exces. Sistemul bancar își va urmări principalele două obiective: stabilitatea financiară și creșterea profitabilității. Doar agenții economici și populația își vor asuma riscuri.