Ancheta „Cuget Liber“

Perfecționarea profesională a forței de muncă mai este prioritate națională?

1440

Articole de la același autor

• Microîntreprinderile și întreprinderile mici sunt în afara procesului de pregătire continuă a lucrătorilor

„În România, formarea profesională a adulților constituie o prioritate națională”. Afirmația nu îi aparține vreunui politician ce vrea să dea bine pe ecranul televizorului sau vreunui analist economic, ci este literă de lege. Cu această propoziție se deschide OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților.


Iar la articolul 2 (2) se precizează că societățile comerciale, companiile și societățile naționale și regiile autonome „vor lua toate măsurile să asigure condiții salariaților pentru a avea acces la formare profesională”.



Înainte de 1990, România a mai avut un act normativ care reglementa sistemul dezvoltării competențelor necesare economiei naționale, celebra Lege 2/1971. În baza ei, mai mult sau mai puțin formal, toți adulții din România erau obligați să treacă, cel puțin o dată la trei ani, printr-o formă de perfecționare profesională. Bună sau rea, reglementarea îi determina pe cei intrați în producție să mai pună mâna pe o lucrare de specialitate, să își reîmprospăteze cunoștințele profesionale, să mai facă o specializare sau o policalificare.



O greșeală istorică


După 1990, odată cu declanșarea procesului de privatizare și de trecere spre economia de piață, Legea perfecționării pregătirii profesionale a intrat în dizgrație și sectoare largi din economia națională au abandonat activitatea de dezvoltare a competențelor profesionale. Curând, în confruntarea cu cerințele pieței interne și externe, românii au înțeles că renunțarea la una dintre cele mai importante surse de creștere a productivității muncii, a calității produselor și serviciilor reprezintă o greșeală istorică. De aceea, au decis că economia trebuie să se reîntoarcă la școală.

Confruntate cu competiția dură de pe piața internă și externă, cu standardele internaționale de calitate, marile companii au înțeles primele că trebuie să își asume sarcina dezvoltării competențelor. Curând, necesitatea a fost conștientizată și la nivelul unora dintre firmele mai mici.

Angajații marilor companii merg la școală

Sondajul cotidianului „Cuget Liber” a pus în evidență faptul că, la nivelul județului și municipiului Constanța, marile companii au inițiat programe de pregătire profesională, dezvoltă sisteme proprii de creștere a competențelor sau apelează la serviciile unor instituții specializate.



Iată, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța dă o mare importanță pregătirii continue a angajaților săi, unul dintre principalii furnizori de formare profesională fiind Fundația Școala Portuară. În anul 2017, circa 43% dintre cei 867 de angajați ai CNAPMC au participat la cursuri de pregătire profesională. În 2018, procentul cursanților a crescut la 89%, iar în 2019, la 92%. Domeniile de perfecționare au fost extrem de diverse: managementul integrat, controlul intern managerial, auditul public intern, finanțe-contabilitate, IT, achiziții publice, exploatare portuară; au fost organizate cursuri de specialitate pentru personalul navigant, siguranța transporturilor, domeniul energetic, exploatare mentenanță etc. Din nefericire, în anii 2020 și 2021, procesul de perfecționare profesională a fost afectat de restricțiile impuse de pandemie.

Șantierul Naval Constanța derulează, în fiecare an, un program de perfecționare profesională, la care participă mai mult de jumătate din personalul unității, a declarat Violeta Putinei – directorul departamentului de resurse umane. Cursurile sunt organizate fie intern, cu specialiști din unitate, fie în afara șantierului. Pregătirea și perfecționarea muncitorilor în diverse specialități este asigurată de maiștri instructori.



La rândul ei, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile dă o mare atenție creșterii nivelului de competență profesională a angajaților săi, organizând, în fiecare an, programe de perfecționare prin cursuri interne și externe.

Nu-și permit să pregătească lucrătorii

Sondajul nostru a demonstrat că marile companii tratează cu mare atenție problema perfecționării pregătirii profesionale a forței de muncă de care dispun, alocând resurse materiale și umane în acest scop. Dar oare cum stau lucrurile la nivelul microîntreprinderilor, al întreprinderilor mici și mijlocii?



„Din numărul total de unități economice din România, 98,6% sunt IMM-uri, din care marea majoritate sunt microîntreprinderi – precizează Iulian Gropoșilă, președintele Patronatului IMM Constanța. În rândul acestor unități, perfecționarea profesională se face și nu se face. Pregătirea continuă a personalului presupune costuri suplimentare, iar cele mai multe dintre unități, în special microîntreprinderile, nu au resursele necesare. În schimb, majoritatea întreprinderilor mijlocii organizează programe de formare profesională și le respectă”. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1594 secunde