Orban promite un "amplu proiect de reconstrucție națională", cum n-a văzut România în ultimii 30 de ani

România va abandona modelul economic social-democrat, bazat pe creșterea consumului, susținută de majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul de stat, înlocuindu-l cu un model în care motorul creșterii economice îl reprezintă investițiile, inovarea, cercetarea științifică și transferul tehnologic.

"Trebuie să producem în România, și trebuie să sprijinim toate companiile care pot să introducă în fabricație produse de care România are nevoie, pentru a fi produse în mod competitiv în România", a declarat premierul, exemplificând cu rezultatele obținute în producția de echipamente și materiale de protecție sanitară, unde s-a pornit aproape de la zero. La ora actuală, există 23 de companii autorizate să producă măști, 60 de companii autorizate să producă combinezoane, iar pentru producția de virucide, biocide, au fost autorizate în jur de 100 de companii.

Sistemul de garantare a creditelor destinate capitalului de lucru și investiții va fi extins de la IMM-uri la companiile mari. În curând, va deveni operațională o schemă de ajutor de stat, pentru care România a primit susținerea Comisiei Europene, dedicată, în special, marilor consumatori de energie electrică. Aceștia vor beneficia de o reducere a prețului la energie electrică, prin diminuarea cuantumului certificatelor de CO² cu până la 20%. Se are în vedere și reducerea taxei de cogenerare.

Relansarea investițiilor de stat și private

Investițiile "de la firul ierbii" ale companiilor noi de pe piața românească, precum și proiectele de dezvoltare a unor capacități industriale noi ale companiilor deja active vor fi susținute cu ajutoare de stat. În prezent, se lucrează la o schemă de ajutor de stat de garantare a creditului comercial, după modelul existent în cinci țări europene.

Orban a anunțat că unul dintre obiectivele Guvernului liberal este creșterea masivă a investițiilor publice în infrastructura de transport, energetică, de sănătate (deja s-au semnat cererile de finanțare pentru cele trei spitale regionale), în infrastructura școlară și agricolă.

În cazul agriculturii, se are în vedere refacerea sistemului primar de irigații și susținerea fermierilor în achiziția de echipamente de udare.

Toate proiectele de investiții ce urmează a primi finanțare fac parte dintr-un "amplu proiect de reconstrucție națională", a spus premierul.



Sprijin pe piața muncii

Pentru susținerea lucrătorilor, se va trece de pe măsura șomajului tehnic la o măsură activă. Astfel, pentru orice persoană care va fi reangajată în companiile pentru care se ridică restricțiile, statul va participa la susținerea plății salariului, cu un procent cuprins între 35% și 41,5% din salariul brut. De asemenea, vor fi adoptate măsuri active pentru persoanele care nu au loc de muncă - în special a celor trecute de 50 de ani și a tinerilor absolvenți - companiile fiind sprijinite să le angajeze. Readaptarea la piața muncii va fi susținută printr-un amplu program de calificare și recalificare, care va fi finanțat parțial din fonduri de la buget, parțial din fonduri europene. Spre deosebire de programele de până acum, în cadrul noului program vor fi implicați angajatorii.

6% din PIB pentru investiții

Cu ce bani vor fi susținute investițiile și măsurile de sprijin financiar? În primul rând din resursele bugetare. "Obiectivul nostru este să depășim 6% din PIB, alocat investițiilor publice, într-o perioadă de maxim doi ani de zile, iar sumele mobilizate pentru finanțarea acestor obiective de investiții să fie mai mari decât au fost vreodată în istorie", a precizat Orban.

În al doilea rând, cu banii proveniți din fondurile europene aflate la dispoziția României. Guvernul se va strădui să atragă, din fonduri europene, o sumă cât mai mare pentru susținerea IMM-urilor, în special pentru proiecte de investiții. În plus, se are în vedere înființarea unui fond de investiții, după modelul Poloniei, unde fondul a pornit la drum cu o capitalizare inițială de la stat și a fost listat pe bursă, sectorul privat putând achiziționa acțiuni. Fondul de investiții va susține dezvoltarea anumitor domenii de activitate, în care România poate fi competitivă, în care există potențial de dezvoltare și în care companiile pot fi susținute în proiectele de investiții. Spre exemplu: agricultura.

La nevoie, Guvernul va accesa împrumuturi din sistemul financiar bancar din România, de la Banca Mondială, BERD, Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții și de pe piața internațională. De asemenea, statul ar putea emite obligațiuni, care să poată fi cumpărate de cetățenii români.