Mineritul a devenit nerentabil din cauza tehnologiilor învechite

Grupul de lucru Huilă din cadrul Comitetului pentru activitatea minieră s-a reunit pe 12 aprilie, la Ministerul Energiei, sub coordonarea secretarului de stat Corina Popescu. Membrii comitetului au prezentat situația actuală a celor patru mine (Livezeni, Lonea, Vulcan și Lupeni) care funcționează în Valea Jiului și propunerile pentru păstrarea producției de cărbune din Valea Jiului conforme cu cerințele și restricțiile impuse de Comisia Europeană.

Potrivit comitetului, în acest moment, în Valea Jiului există o rezervă totală de cărbune de 53,2 milioane de tone. Din această cantitate totală, cea mai mare rezervă este la exploatarea minieră de la Livezeni (17,5 milioane de tone), iar cea mai mică (7 milioane de tone) este la exploatarea minieră Lonea.

Indicatorii tehnici de producție în perioada 2013 - 2015 arată că în 2013 s-au extras 1,296 milioane de tone de cărbune, cu un număr total de angajați de 5.100, în 2014 s-au extras 1,158 milioane de tone de cărbune, cu un număr total de angajați implicați în activitatea minieră de 4.700, iar în 2015 s-au extras 956 de mii de tone de cărbune, când Complexul Energetic Hunedoara avea un număr total de 4.500 de angajați implicați în activitatea minieră.

Producția totală de cărbune programată pentru anul 2016 este de 1.038.000 de tone, din care sortat 965,6 mii de tone, iar supus spălării 72,44 mii de tone. În aprilie 2016, Complexul Energetic Hunedoara are angajați implicați în activitatea minieră 3.715 muncitori, 177 maiștri și 315 personal TESA.

Cea mai mare problemă identificată de membrii Comitetului pentru activitatea minieră este lipsa acută a investițiilor din ultimii 20 de ani, lipsa retehnologizării și modernizării metodelor de extracție. După Revoluție, nivelul investițiilor în minerit a scăzut la 5% din valoarea celor de dinainte de 1989, iar după anul 2007, nu a mai fost demarată nicio investiție. Complexurile mecanizate asigură, potrivit specialiștilor din Comitet, productivitate dublă față de metodele clasice de exploatare, folosite în mare parte dintre minele actuale. Costurile de achiziționare a unui astfel de complex mecanizate sunt evaluate de circa 11-12 milioane de euro. Potrivit calculelor făcute de membrii Comitetului, cheltuielile de retehnologizare a minei Livezeni ajung la 127 de milioane de lei.

Astfel, la nivelul anului 2015, o cotă de 70% din costul de producție al cărbunelui a reprezentat cheltuiala cu "munca vie", ceea ce înseamnă că extracția se face cu tehnologii vechi de mai bine de un sfert de secol.

De asemenea, un alt aspect prezentat de membrii grupului de lucru Huilă este faptul că închiderea minelor, după actualele metode, nu ar mai permite redeschiderea acestora, făcând mai rentabilă săparea unui nou puț decât deschiderea celui închis prin rambleiere.

Concluziile întâlnirii Comitetului pentru activități miniere sunt: rezerve de cărbune există, costul lor de explorare este foarte mare, iar principalul motiv care a condus la această situație este lipsa acută de investiții din ultimii 20 de ani.

Soluția propusă de membrii Comitetului este accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE, în condițiile în care Complexul Energetic Hunedoara continuă să asigure serviciile tehnologice de sistem, cel puțin la nivelul actual.

Membrii comitetului subliniază că o continuare a activității extractive după 2018 este posibilă în condițiile returnării ajutorului de stat.

Pentru etapa următoare a discuțiilor din Comitetul de Coordonare pentru activitatea minieră, grupul de lucru Huilă va completa materialul prezentat și va prezenta raportul final al situației pe exploatărilor pe huilă din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Următoarea întâlnire a grupului de lucru Huilă va avea loc săptămâna viitoare.