Măsuri de creștere economică sau "inginerii" cu ajutoarele de stat?

Voinea a făcut mari eforturi de memorie, dar fără succes. A încercat să evite răspunsul, vorbind de măsurile ce vor fi luate de acum încolo. Întrucât realizatorul emisiunii insista să i se răspundă la întrebare, ministrul a afirmat că retragerea treptată a statului de pe piața creditării, în timpul Guvernului Ponta, ar fi reprezentat o măsura de creștere economică. Altfel spus, întrucât Ministerul Finanțelor Publice s-a împru-mutat mai puțin de la băncile autohtone, au rămas mai multe lichidități în piață pentru agenții economici. Aș fi fost gata să-l cred pe Voinea, dacă nu l-ar fi contrazis BNR. Analiza acesteia arată  că, dimpotrivă, în 2013, "creditul acordat sectorului privat a avut o dinamică anuală negativă în termeni reali".

Faptul că ministrul a avut o pauză de memorie nu înseamnă că Guvernul Ponta nu a adoptat, până acum, măsuri de creștere economică. El a continuat programele "Prima casă" și "Rabla", a acordat, pe mai departe, ajutoare de minimis pentru IMM-uri și subvenții pentru producătorii agricoli, și a coborât de la 24% la 9% cota de TVA la pâine.

Câte locuri de muncă noi au adus aceste măsuri? Răspunsul nu-l are nicio instituție guvernamentală. Deși nu este greu să măsori efectul deciziilor economice, nimeni nu își bate capul cu această problemă de eficiență a actului guvernamental. De ce? Poate că din teamă. S-ar constata că efectele au fost departe de cele scontate. 

Pentru 2014, Guvernul Ponta a anunțat că pregătește noi măsuri de creștere economică. Astfel: jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale ale firmelor care creează minim 20 de locuri de muncă va fi acoperită de stat; profitul reinvestit va fi scutit de impozit, începând cu data de 1 iulie 2014; va fi introdusă o nouă schemă de ajutor de minimis pentru creditele de lucru. Am mari îndoieli că aceste măsuri vor da rezultatele dorite sau că nu vor fi folosite ca șperaclu pentru fraudarea bugetului de stat. 

Să luăm cazul profitului rein-vestit. Analizele BNR arată că în perioada 2009 - 2013, firmele care au dorit să facă investiții au recurs la resursele proprii, deci la profit, chiar dacă acesta era impozitat. De ce? Pentru că nu se puteau apropia de piața creditului bancar. 

În 2014, chiar și fără măsura Guvernului Ponta, firmele vor reinvesti profitul, dacă au așa ceva și, mai ales, dacă piața le-o cere. Noua facilitate fiscală nu face decât să le ușureze puțin povara celor ce oricum aveau de gând să facă investiții din surse proprii. Un calcul simplu arată că la fiecare sută de lei de profit reinvestit, în urma scutirii de impozit și după deducerea TVA, agentului economic îi rămân în plus, pentru investiție 12,16 lei. Destul de puțin, dacă ținem cont că, în condițiile cotei de TVA de 24% și a impozitării construcțiile speciale, investițiile nu prea mai sunt profitabile. 

Reducerea la jumătate a cheltuielii salariale pentru firmele ce înființează minim 20 de locuri de muncă nu este o noutate. Măsuri de genul acesta au fost luate și de Guvernul Boc. S-au acordat ajutoare de stat firmelor care angajau tineri absolvenți de învățământ superior și companiilor care făceau investiții de 5 milioane de euro și creau 50 de noi locuri de muncă. Care au fost efectele? A crescut numărul locurilor de muncă și al angajaților? Nicidecum.

Detaliile măsurii preconizate de Guvernul Ponta nu au fost dezvăluite. Nu se știe pe ce perioadă va fi acordată facilitatea, care este bugetul alocat, câte locuri de muncă ar putea beneficia în total de ajutorul de stat. Singura precizare făcută de ministrul Liviu Voinea este că ajutorul va fi acordat nu doar firmelor noi, ci și celor vechi, care înființează cel puțin 20 de locuri de muncă noi pe lângă cele deja existente.

Dacă nu vor exista restricții și un control riguros, oportunitatea de  fraudare a bugetului de stat va fi speculată. Spre exemplu, orice firmă își va putea diminua forța de muncă înainte de intrarea legii în vigoare, pentru a reînființa locurile de muncă după și a pretinde acordarea facilității. Orice patron își va putea trece forța de muncă de la o firmă la alta, nouă sau veche, lucrătorii urmând să execute aceeași activitate ca mai înainte. Astfel de "inginerii" cu ajutoarele de stat se practică de ani de zile.