Litoralul în an de pandemie. Tichetele de vacanţă au repornit turismul intern

Miercuri, 23 Septembrie 2020
297
Industria ospitalităţii a fost greu încercată în acest an. Pandemia de coronavirus aproape că a pus lacătele pe uşile multor afaceri din turism. Reprezentanţii HoReCa au fost nevoiţi să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic sau să-i concedieze. Acum vacanţele s-au terminat şi e vremea bilanţelor. Tragem linie şi operatorii din turism spun că, abia dacă au ce număra.

Litoralul românesc a avut un sezon estival atipic, greu ca tot anul 2020. La începutul pandemiei, lumea era sceptică dacă va mai putea pleca în vacanţă. Odată cu ridicarea stării de urgenţă, din 15 mai, speranţele şi planurile de călătorii au început să se activeze. În luna iulie, sosirile în structurile de primiri turistice au scăzut cu aproape 45% comparativ cu iulie 2019, iar durata medie a şederii a fost de 2,2 zile protrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Dacă anul trecut hotelurile şi pensiunile erau neîncăpătoare, anul acesta au fost la mare căutare locuinţele particularilor pentru că ofereau siguranţa distanţării sociale. Potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turism, numărul unităţilor de cazare înregistrate oficial în această vară pe litoral, a crescut cu 122% faţă de anul trecut, 1000 fiind apartamente particulare. Hotelierii spun că din turismul la negru se câştigă peste un miliard de lei în fiecare sezon. O parte dintre cei care au cumpărat sejururi în urmă cu un an, fie au renunţat şi şi-au cerut banii înapoi, fie au contramandat sau au ales să meargă la mare cu toate temerile existente. „Dacă nu au venit pentru o săptămână, pentru o zi şi tot au venit. Aşa ne-am trezit cu un sezon în care unii au avut 60 - 70% încărcare faţă de anul anterior, iar alţii s-au bucurat şi de 80 - 90%. Au fost în schimb şi unităţi care s-au închis”, a declarat pentru „Cuget Liber”, Cristian Bărhălescu, preşedinte ANAT Sud-Est. 


Tichetele şi cardurile de vacanţă au fost printre principalele metode de achiziţie care au contribuit la repornirea turismului intern. Comportamentul turiştilor s-a modificat faţă de anul trecut, aceştia preferând să opteze, pentru vacanţe interne de tip last-minute. La 1 iunie s-a deschis oficial sezonul la mare. Hotelurile au fost pregătite să-şi întâmpine turiştii şi din punct de vedere al noilor reguli sanitare. Terasele s-au deschis şi ele, astfel că servirea mesei nu s-a mai făcut în regim room service. Majoritatea care a ales litoralul românesc a făcut-o deoarece nu erau condiţionaţi să stea 14 zile în carantină sau să prezinte testul covid la unităţile de cazare.

Numărul turiştilor străini s-a redus simţitor

Preţul unui sejur pentru două persoane în sezonul estival 2020 a scăzut cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul rezervărilor last-minute, chiar şi cu mai puţin de 48 de ore, s-a dublat, potrivit unei platforme de rezervări hoteliere. „Despre plus este greu să vorbim anul acesta de criză, în condiţiile în care până în luna iunie am fost închişi în atarea de urgenţă, luna mai a fost pierdută ca şi perioadă, iar în iunie, din cauza mesajelor contradictorii venite dinspre Preşedinţie şi Guvern, clienţii au oscilat între a anula, a reprograma şi a reface rezervările. De aceea, agenţiile de turism au muncit mai mult la tot ce a însemnat turism intern”, a mai spus preşedintele ANAT Sud-Est. Numărul turiştilor străini care ne-au vizitat s-a redus simţitor şi din cauza faptului că multe chartere au fost oprite la sol sau au zburat restricţionat.

„Cursele de linie s-au redus drastic, vorbim despre 30% trafic pe Otopeni, ca număr de zboruri, ca număr de pasageri undeva la 10 – 15% faţă de anul anterior. În anii care vor veni avem de recuperat pieţele pe care le-am pierdut. Acum plecăm de la aceeaşi linie de start. Nici Bulgaria nu a stat mai bine, iar Grecia a avut de câştigat cu charterele care au fost din Europa de Vest”, a mai adăugat Cristian Bărhălescu. Turismul ar trebui să fie motorul oricărei economii. Numai că, atunci când apare o pandemie este greu de estimat care vor fi urmările şi ce ar trebui să faci pentru a limita consecinţele. 



Pagina a fost generata in 0.3537 secunde