Legea ambalajelor blochează industria românească

• Organizațiile patronale ale producătorilor solicită modificarea actului normativ

Legea nr. 249 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje este unul dintre exemplele cele mai elocvente de proastă reglementare. Protestele în presă și intervențiile la instituțiile statului pentru modificarea ei nu se mai opresc.

Cei mai afectați sunt producătorii, întrucât cei ce introduc pe piață produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligați: să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora; să organizeze un sistem de colectare prin intermediul comercianților, în vederea reautilizării multiple.

Legea le dă dreptul producătorilor ca, în baza unor contracte, să transfere aceste respon-sabilități către operatori economici specializați, autorizați chiar de autoritatea centrală pentru protecția mediului. Numai că, în cazul în care așa numitele organisme de transfer de responsabilitate (OTR) nu își îndeplinesc rolul (cum s-a întâmplat până acum), statul îi ține răspunzători pe producători. Aceștia sunt obligați să achite o taxă ruinătoare de 2 lei pe kilogramul de ambalaj, reprezentând contribuția pe diferența dintre cantitatea de ambalaje pe care au scos-o pe piață și cantitatea reciclată, conform obiectivelor naționale reglementate.

Afectați sunt toți producătorii de materiale de construcții (de la nisip, var și ipsos, până la cherestea, ciment, beton și BCA), producătorii de produse chimice, de alimente, de electronice și electocasnice, de mobiler, sticlărie și medicamente. 

Organizația Patronală a Producătorilor de BCA din România "PRO BCA" a făcut numeroase intervenții la președintele României, la Guvernul Cioloș, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Administrația Fondului pentru Mediu. 

"Prin adrese, memorii și propuneri de modificare a legii, am solicitat reanalizarea modului în care a fost determinată valoarea de 2 lei pe kilogramul de ambalaj, taxă solicitată de Administrația Fondului pentru Mediu, și analizarea cadrului legislativ aferent lanțului economic format din producătorii de materiale de construcții - organismul de transfer de responsabilitate (OTR) - colector - reciclator. Trebuie să se țină cont de faptul că producătorii de materiale de construcții sunt singurii producători de plusvaloare în lanțul economic mai sus menționat, astfel încât interesele acestora trebuie protejate. Pe de altă parte, producătorii nu se pot transforma în colectori sau reciclatori de ambalaje, afacerea lor de bază fiind producția.

Am solicitat includerea în lege a unei prevederi clare, ca în condițiile în care un operator economic de tipul OTR, colector sau reciclator nu își îndeplinește obligațiile contractuale asumate, lui să îi revină responsabilitatea plății obligațiilor către Fondul de Mediu. Este o solicitare logică dat fiind faptul că toți acești operatori sunt înregistrați și certificați de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Iar în cazul în care un OTR își pierde licența sau intră în insolvență ori faliment, să existe un termen de maxim 90 de zile în care obligativitatea plății fondului de mediu să fie suspendată, timp necesar ca producătorii să poată negocia un contract cu un alt OTR sau cu firme colectoare.

De asemenea, am solicitat implementarea urgentă a unui plan de măsuri care să facă atractivă înființarea de noi companii de colectare sau reciclare, pentru a putea aduce oferta la nivelul volumului de materiale reciclabile ce se introduc pe piață" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Niculae Dușu, președintele Organizației Patronale a Producătorilor de BCA din România "PRO BCA" și al grupului de firme "Celco".

Aceleași probleme sunt reclamate de Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții din România "PATROMAT", Asociația Producătorilor Producătorilor de Prefabricate din Beton "PrefBeton", Asociația Producătorilor și Distribuitorilor de Chimicale din România (APDCR) și Federația Națională "ProAgro".