Documentar "Cuget Liber"

Industria navală românească răsuflă ușurată: "În sfârșit, am scăpat de criză!"

1433
2
Industria navală românească răsuflă ușurată:

Articole de la același autor

Industriei navale românești i-au trebuit șapte ani să revină la nivelul veniturilor realizate în 2008, ultimul an de creștere dinaintea recentei crize economice. Datele de bilanț financiar publicate de Ministerul de Finanțe arată că, pe ansamblu, primele opt șantiere navale ale țării au înregistrat, în 2015, venituri de 4.405.408.750 de lei (1.099.784.993 de dolari), cu 4,53% peste nivelul atins în 2008.

2015 a fost cel mai bun an pentru industria navală națională, de la declanșarea crizei, față de 2014 înregistrându-se un salt al veniturilor de 37,28%. Din plutonul companiilor care au raportat creșteri ale veniturilor, comparativ cu anul precedent, fac parte: Daewoo Mangalia Heavy Industries (+112%), Șantierul Naval Constanța (+82,50%) și Severnav (+20,84%). La polul opus se situ-ează: Vard SA Brăila (-42,52%), Șantierul Naval Orșova (-20,88%) Vard SA Tulcea (-13,70%), Shipyard A.T.G. Giurgiu (-10,74%) și Șantierul Naval Damen Galați (-10,45%).

Pe timpul crizei economice, șantierele navale și-au redimensionat cheltuielile și forța de muncă, pentru a supraviețui. Unele dintre ele au renunțat la lucrul cu subcontractori și au recurs la concedieri, altele au recurs la furnizorii de forță de muncă mai ieftină decât angajații proprii. Sunt și cazuri în care o parte dintre lucrători au fost preluați de firme satelit, specializate în furnizarea de forță de muncă mai puțin costisitoare.

În 2008, cele opt șantiere navale nominalizate raportau un număr mediu de 17.695 lucrători (care include numai angajații proprii). De atunci și până în 2015, ele au pierdut 5.453 locuri de muncă, respectiv 30,82% din numărul inițial. Astfel că, în 2015, numărul mediu al lucrătorilor a ajuns la 12.242 persoane.

Totuși, în 2015, pe ansamblul industriei, s-a înregistrat o schimbare de direcție în dinamica forței de muncă, având loc o creștere de 343 de locuri de muncă, respectiv 2,88%, față de anul precedent. Patru unități au raportat un număr mediu de angajați mai mare: Damen Galați (+178 persoane), SNC (+174 persoane), Severnav (+64 persoane) și DMHI (+11 persoane). În schimb, alte patru și-au redus personalul astfel: Vard Brăila (-238 persoane), Vard Tulcea (-186 persoane), SN Orșova (-36 persoane) și Shipyard A.T.G. Giurgiu (-21 persoane).

Odată cu relansarea activității, gradul de îndatorare al industriei navale a început să crească din nou. La sfârșitul anului 2008, cele opt șantiere navale analizate aveau datorii (cele mai multe la bănci) în valoare de 5.163.134.735 lei. La finele lui 2015, datoria totală a ajuns la 6.456.123.556 lei, fiind cu 25,04% mai mare decât în 2008.

Trebuie precizat că o cotă de 80,18% din volumul ei (respectiv 5.176.887.405 lei) era în contul companiei DMHI.

În 2008, toate șantierele navale aveau comenzi până peste cap, așa că multe dintre ele își permiteau să consume mai mult decât produceau, cu gândul că vor recupera pe parcurs. La finele acelui an, dintre cele opt șantiere navale, doar trei au raportat profit: SNC, SN Orșova și Shipyard A.T.G. Giurgiu. Pe ansamblu, industria navală românească avea o pierdere brută de 574.929.903 lei. În perioada care a urmat, s-au petrecut câteva răsturnări de situație.

Anul 2015 s-a încheiat cu o pierdere brută totală de 460.759.996 lei, mai mică cu 19,86%, față de 2008, și cu 29,08%, față de 2014.

Analiza de detaliu arată că doar două unități au raportat rezultate financiare negative, celelalte șase șantiere navale fiind pe profit.

Situația companiei DMHI este cea mai critică. În 12 din ultimii 17 ani, ea a încheiat bilanțul financiar-contabil pe minus. În 2015, compania a raportat o pierdere brută de 515.130.154 lei (128.599.284 dolari). Pe minus a încheiat anul și Vard Tulcea, cu o pierdere de 23.061.991 lei.

La polul opus se situează SNC, care a raportat un profit de 29.094.981 lei, de 3,4 ori mai mare decât în anul 2014. Este urmat de Damen Galați (28.078.525 lei), Shipyard A.T.G. Giurgiu (16.592.365 lei), Severnav (1.949.416 lei), Vard Brăila (1.125.964 lei) și SN Orșova (590.898 lei).

Din 2008 și până în 2015, cea mai spectaculoasă evoluție a avut-o productivitatea muncii (exprimată prin raportul dintre venituri și numărul mediu de angajați), semn că cele mai multe dintre șantierele navale au învățat lecția crizei economice. Dacă în 2008, productivitatea a fost de 238.177 lei pe persoană, în 2015 a ajuns la 527.374 lei pe persoană, creșterea fiind de 2,21 ori.

Cea mai mare productivitate (în principal, datorită utilizării într-o mare măsură a forței de muncă externe) o are DMHI (1.018.385 lei pe persoană). Este urmată de: SNC (609.536 lei/persoană), Damen Galați (230.541 lei/persoană), Vard Tulcea (180.880 lei/persoană), Shipyard A.T.G. Giurgiu (175.903 lei/persoană), Severnav (127.061 lei/persoană), SN Orșova (115.901 lei/persoană) și Vard Brăila (111.386 lei/persoană).

Comentează știrea

Codrin
22 iunie 2016
Romani ieftini ,mereu

Teritoriul este romanesc,sclavii sunt romani,salariile sclavilor romanesti,raportarile facute pentru fraierii romani,industria fiind a strainilor. Profitul ,acolo unde este el,este al strainilor. Sa nu cumva sa zica vreun derbedeu ca treburile merg prost din cauza lucratorilor romani,pentru ca este demonstrat,acestia sunt foarte bine apreciati si bine platiti in strainatate. Lucratorii romani sunt doar rexploatati cu infinita nesimtire si tradati de alti romani momiti cu functii nemeritate.

Angajat
22 iunie 2016
Industria navală românească răsuflă ușurată: "În sfârșit, am scăpat de criză!"

Nu rasuflam usurati, pentru ca nu am scapat de criza, ba dimpotriva. In perioada urmatoare ne vom confrunta, cel mai probabil, cu o alta criza in industria navala la nivel mondial. In concluzie, productivitate da, profit ba. Deci, muncim mult, castigam putin.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3161 secunde