Hibrizii inovativi şi cercetarea ar putea fi soluţia unei agriculturi durabile
Articole de la același autor
Nu uita să faci verificarea centralei pe gaz! Rişti să fii amendat
04 Noiembrie 2020
Apometrele inteligente, soluţia pentru costuri reduse la întreţinere?
26 Octombrie 2020
Pescarii din Portul Tomis caută înţelegere la autorităţi. „Am fost somaţi să eliberăm terenul”
23 Noiembrie 2020
Mall-urile pun lacătul pe uşă în weekend. „Închiderea asta ar putea însemna falimentul!”
21 Noiembrie 2020
Creatorii de viitor. Institutul Palas, pepinieră de rase noi
30 Septembrie 2020
Efectele schimbărilor climatice se văd tot mai pronunţat de la an, la an în Dobrogea. Agricultorii constănţeni au fost printre cei mai afectaţi din ţară, de seceta pedologică, ce le dă bătăi de cap, din ce în ce mai mari. Pentru a face faţă provocărilor viitoare, dacă nu se vor lua măsuri rapide, terenurile agricole din Dobrogea se vor transforma în deşert.
Lipsa precipitaţiilor, a irigaţiilor şi a cercetării sunt principalii vinovaţi pentru situaţia agriculturii din zona noastră. În fiecare an, datele Ministerului Agriculturii arată din ce în ce mai sumbru: suprafeţe de pământ tot mai mari, calamitate, producţii mai mici şi cu 90% la anumite culturii, cum ar fi rapiţa, care este mare iubitoare de apă şi peste un milliard de lei despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă. Chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat de curând, că de anul viitor, irigaţiile vor fi prioritare şi vor fi trecute ca infrastructură strategică. Unii fermieri dobrogeni sunt de părere că irigaţiile singure, nu rezolvă problema. Și asta deoarece pânza freatică este de adâncime, iar costurile pentru a aduce apa la culturi sunt foarte mari şi nu rentează. „Acum câmpul trebuia să fie verde. Noi am acumulat de la an, la an, deficit de apă. Sunt zone în Constanţa unde deficitul de apă a ajuns la 800-1.000 de litri. Culturile ca să ajungă în faza de înverzire, în stadii bune de dezvoltare, trebuie să aibă 250 de litri de apă în primăvară şi 250 de litri în toamnă. Şi cu 500 de litri de apă/an faci recolte bune”, a explicat pentru „Cuget Liber”, inginer horticol, Mircea Chipăilă.
Cercetarea, importantă în combaterea schimbărilor climatice
Pe lângă seceta pedologică şi deficitul de apă, la calamitatea culturilor agricole a mai contribuit şi seceta atmosferică şi diferenţele de temperatură între zi şi noapte. „Chiar dacă faci irigaţii şi este apă în sol, planta se usucă din cauza lipsei umidităţii din atmosferă. De aceea zic, că pe lângă irigaţii, cercetarea are un rol foarte important în combaterea schimbărilor climatice. Nu este suficient să irigăm, avem nevoie de soiuri noi rezistente, de hibrizi inovativi pe care să-i semănăm în primăvară. Putem lua exemplul Germaniei, care nu mai seamănă grâu în septembrie, octombrie. Se sare o etapă de vegetaţie, vernalizarea (nevoia plantelor de frig pentru a putea trece de la faza vegetativă, la germinativă) şi se seamănă în februarie, în mustul zăpezii”, a mai spus fermierul. De aceea este nevoie de măsuri urgente pentru ca schimbările climatice să poată fi ţinute sub control. „Anii care vor veni, fără cercetare făcută performant, nu va fi posibil. Cercetarea va face diferenţa. Irigaţiile, pădurile forestiere vor veni la pachet cu cercetarea”, a adăugat inginerul horticol.
Irigaţiile nu sunt posibile peste tot în judeţ
Anul acesta, din terenurile irigate în Constanţa de trei ori, s-a scos o producţie insuficientă să acopere costurile cu udatul, adică, 3 tone la porumb şi aproximativ o tonă la floarea soarelui, nu au fost suficiente să aducă profit. „Sistemul actual de irigaţii la suprafaţă, prin aspersoare este costisitor şi depăşit. La a treia treaptă de pompare, cum este cazul unor zone din Dobrogea, unde sursa de apă este foarte departe, deja nu mai are sens să irigi, pentru că este mai scump să aduci apa, decât să o foloseşti. Nu mai este rentabilă cultura”, a precizat fermierul Chipăilă. Şi de aceea, o soluţie de viitor, rentabilă, este reorientarea agricultorilor către soiuri rezistente la noile condiţii climatice. Provocarea agriculturii moderne este să controleze mediul. Pentru a nu fi luaţi prin surpindere de schimbările climatice, agricultura are nevoie de cercetare şi de tehnologii sustenabile.
Lipsa precipitaţiilor, a irigaţiilor şi a cercetării sunt principalii vinovaţi pentru situaţia agriculturii din zona noastră. În fiecare an, datele Ministerului Agriculturii arată din ce în ce mai sumbru: suprafeţe de pământ tot mai mari, calamitate, producţii mai mici şi cu 90% la anumite culturii, cum ar fi rapiţa, care este mare iubitoare de apă şi peste un milliard de lei despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă. Chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat de curând, că de anul viitor, irigaţiile vor fi prioritare şi vor fi trecute ca infrastructură strategică. Unii fermieri dobrogeni sunt de părere că irigaţiile singure, nu rezolvă problema. Și asta deoarece pânza freatică este de adâncime, iar costurile pentru a aduce apa la culturi sunt foarte mari şi nu rentează. „Acum câmpul trebuia să fie verde. Noi am acumulat de la an, la an, deficit de apă. Sunt zone în Constanţa unde deficitul de apă a ajuns la 800-1.000 de litri. Culturile ca să ajungă în faza de înverzire, în stadii bune de dezvoltare, trebuie să aibă 250 de litri de apă în primăvară şi 250 de litri în toamnă. Şi cu 500 de litri de apă/an faci recolte bune”, a explicat pentru „Cuget Liber”, inginer horticol, Mircea Chipăilă.
Cercetarea, importantă în combaterea schimbărilor climatice
Pe lângă seceta pedologică şi deficitul de apă, la calamitatea culturilor agricole a mai contribuit şi seceta atmosferică şi diferenţele de temperatură între zi şi noapte. „Chiar dacă faci irigaţii şi este apă în sol, planta se usucă din cauza lipsei umidităţii din atmosferă. De aceea zic, că pe lângă irigaţii, cercetarea are un rol foarte important în combaterea schimbărilor climatice. Nu este suficient să irigăm, avem nevoie de soiuri noi rezistente, de hibrizi inovativi pe care să-i semănăm în primăvară. Putem lua exemplul Germaniei, care nu mai seamănă grâu în septembrie, octombrie. Se sare o etapă de vegetaţie, vernalizarea (nevoia plantelor de frig pentru a putea trece de la faza vegetativă, la germinativă) şi se seamănă în februarie, în mustul zăpezii”, a mai spus fermierul. De aceea este nevoie de măsuri urgente pentru ca schimbările climatice să poată fi ţinute sub control. „Anii care vor veni, fără cercetare făcută performant, nu va fi posibil. Cercetarea va face diferenţa. Irigaţiile, pădurile forestiere vor veni la pachet cu cercetarea”, a adăugat inginerul horticol.
Irigaţiile nu sunt posibile peste tot în judeţ
Anul acesta, din terenurile irigate în Constanţa de trei ori, s-a scos o producţie insuficientă să acopere costurile cu udatul, adică, 3 tone la porumb şi aproximativ o tonă la floarea soarelui, nu au fost suficiente să aducă profit. „Sistemul actual de irigaţii la suprafaţă, prin aspersoare este costisitor şi depăşit. La a treia treaptă de pompare, cum este cazul unor zone din Dobrogea, unde sursa de apă este foarte departe, deja nu mai are sens să irigi, pentru că este mai scump să aduci apa, decât să o foloseşti. Nu mai este rentabilă cultura”, a precizat fermierul Chipăilă. Şi de aceea, o soluţie de viitor, rentabilă, este reorientarea agricultorilor către soiuri rezistente la noile condiţii climatice. Provocarea agriculturii moderne este să controleze mediul. Pentru a nu fi luaţi prin surpindere de schimbările climatice, agricultura are nevoie de cercetare şi de tehnologii sustenabile.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Joi, 19 Noiembrie 2020
Miercuri, 18 Noiembrie 2020
Joi, 12 Noiembrie 2020
Joi, 12 Noiembrie 2020
Miercuri, 25 Noiembrie 2020
Marţi, 24 Noiembrie 2020
Vineri, 20 Noiembrie 2020
Miercuri, 18 Noiembrie 2020
Marţi, 17 Noiembrie 2020
Duminică, 08 Noiembrie 2020