Guvernanții acceptă majorarea salariului minim pe economie doar în vorbe

Iată, rata inflației a crescut cu 5% în iulie 2021 față de aceeași lună a anului precedent. Prețul energiei electrice a făcut un salt de 24,65%, iar al gazelor, de 20,55%. De la începutul anului și până pe data de 8 septembrie, euro s-a apreciat cu 1,62% în raport cu leul, ducând la scumpirea importurilor (alimentelor și produselor energetice), a facturilor serviciilor de televiziune și comunicații.

Pe timpul pandemiei Covid-19, numărul angajaților cu contracte de muncă cu timp complet s-a redus cu 139.945 de persoane, de la 5.224.639, în iunie 2019 la 5.084.694 în iunie 2021. În schimb, a crescut cu circa 36%, numărul angajaților cu contracte de muncă cu timp parțial, cu aproximativ 36%, de la 429.295 la 585.858 persoane.

Un număr de 1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut, în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350 (salariul minim pentru studii superioare).

Evident, printre cei ce resimt cel mai dur aceste influențe negative se numără angajații plătiți cu salariul minim brut pe economie. De la 1 ianuarie 2021, acesta este de 2.300 de lei, respectiv 2.350 de lei în cazul personalului încadrat pe funcții care necesită studii superioare și 3.000 de lei pentru angajații din sectorul construcțiilor. Dar pentru că aproape 40% din salariu se duce la bugetul statului sub formă de impozit pe venit și contribuții sociale, venitul net este de: 1.386 lei, respectiv 1.413 lei pentru lucrătorii cu studii superioare.

Câți lucrători români sunt plătiți, astăzi, la nivelul minim? Din cei 5.587.405 angajați câți erau înregistrați în evidențele Ministerului Muncii la data de 31 octombrie 2020, aproximativ 1.370.000 de lucrători (respectiv 24%) erau retribuiți cu salariul minim pe economie.

Aceștia sunt și cei mai afectați de creșterea prețurilor din acest an.

Acum, în plină criză guvernamentală, Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social a repus în discuție tema creșterii salariului minim.

Din partea patronatelor, Consiliul Național al IMM-urilor din România și-a exprimat acordul cu majorarea lui, considerând totodată că este necesară crearea „unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel național, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești.”

În opinia sa, majorarea salariului minim pe economie ar trebui acompaniată de o serie de măsuri de relaxare fiscală, precum:

- stabilirea unui pachet de stimulente salariale care să fie scutite de la impozitare;

- eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariați ca urmare a participării la profit;

- reducerea, regândirea nivelului de taxare a muncii și realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariații.



Condamnați la sărăcie

Pe de altă parte, Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa susține realizarea unui acord tripartit (guvern – patronate - sindicate), care să cuprindă valorile de majorare ale salariului minim pe următorii trei ani, cu un mecanism de corecție pe parcurs. În opinia liderilor acestei organizații, majorarea salariului minim trebuie să țină cont de valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, iar raportul dintre salariul minim și cel mediu să fie de 50%.

CNS Cartel Alfa atrage atenția că salariul minim net (1.386 lei) acoperă doar jumătate din coșul minim de consum, a cărui valoare, calculată pentru anul 2020, este 2.818 lei pentru o persoană și 7.278 lei pentru o familie cu doi copii. Organizația atrage atenția că, dintr-un venit de 1.386 de lei nu se pot asigura toate cheltuielile necesare unui trai demn, lucrătorii fiind condamnați la sărăcie.

CNS Cartel ALFA susține creșterea salariului minim garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea brută de 2.550 de lei.

La rândul său, Blocul Național Sindical consideră că salariul minim ar trebui să ajungă la 45% din câștigul salarial mediu brut, până în 2025, respectiv la nivelul de 2.511 lei. Totodată, propune „dublarea deducerilor personale de bază, de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1530 lei”.

Decizia se amână

Care a poziția guvernanților? Raluca Turcan - ministrul muncii și protecției sociale recunoaște că: „Nivelul actual al salariului minim este insuficient și este nevoie de o creștere a acestuia, însă această creștere să fie sustenabilă din partea mediului economic și în același timp să conducă în mod real la o creștere a nivelului de trai.”

O decizie privind stabilirea noului salariu minim pentru anul viitor va fi luată de Guvern după negocieri cu sindicatele și patronatele.

Un instrument de influențare a electoratului

După cum vă amintiți, stimați cititori, România a avut un mecanism de stabilire a salariului minim pe economie și pe ramură, prin intermediul negocierilor colective între organizațiile sindicale și patronale. Era un mecanism ce respecta spiritul economiei de piață, care a funcționat până în anul 2011, când Guvernul Boc a modificat Codul Muncii, Legea sindicatelor și a adoptat noua Lege a dialogului social.

Pe timpul când erau conduși de Victor Ponta, social-democrații le-au promis sindicatelor că se va reveni asupra modificărilor legislative, astfel încât mecanismul negocierilor colective și dialogul social autentic să fie repuse în funcție, dar nu s-au ținut de cuvânt.

Mai mult, stabilirea salariului minim pe economie a devenit un atribut al celor aflați la putere și, totodată, un instrument de influențare a electoratului.