Flota comercială a României, acum 20 de ani. Un act normativ controversat

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Nu cedez în fața presiunilor și amenințărilor!

l Interviu cu ministrul Transporturilor, Traian Băsescu

- Domnule ministru, la ora actuală, avem de-a face cu o criză a flotei maritime comerciale. E vorba de o criză în domeniile social, tehnic, managerial, al accesului pe piața navlurilor. lată că, în aceste zile, asistăm la un puseu al acestei crize. Mă refer la acțiunea operatorilor din shipping, care contestă, în justiție, măsurile pe care le-ați inițiat pentru a proteja interesele navigatorilor. O parte dintre aceștia au dat în judecată Ministerul Transporturilor și Guvernul României, solicitând suspendarea hotărârii de guvern privind autorizarea societăților comerciale care desfășoară activități de transport maritim internațional. Având în vedere amploarea acestei reacții a patronatului din shipping, am vrea să cunoaștem care este poziția ministrului Transporturilor. Sunteți dispus să cedați în fața solicitărilor și argumentelor operatorilor și armatorilor?

- În mod categoric, eu nu voi ceda! N-am promovat acest act normativ ca să cedez. L-am promovat ca să încerc, în ceasul al doisprezecelea, să instituim un sistem de protecție a echipajelor care pleacă pe navele aflate în operare privată. Eu nu pot judeca în locul instanțelor. Dacă instanța va stabili că această hotărâre de guvern contravine spiritului Constituției sau altor legi, bineînțeles că va trebui să iau notă de acest lucru. Cred că orice instanță din lume - implicit cea din România - trebuie să pună, mai presus de orice alte interese ale operatorilor, interesul de a proteja navigatorii, echipajele. Sunt convins că judecătorii din Constanța cunosc cel mai bine drama echipajelor abandonate peste tot în lume, a celor care nu pot fi repatriate din lipsă de bani, a celor de care o parte din operatori și-au bătut joc, trimițându-i aiurea peste mări, fără să-i plătească la navă și fără să plătească salariile familiilor rămase în țară. Cred că instanțele vor lua în considerație intențiile care stau la baza acestei hotărâri.

Reguli valabile pentru toți

- Unii dintre operatorii din shipping ne-au declarat: "Este adevărat, unele companii au greșit față de echipaje. Dar de ce este necesar ca măsurile impuse prin hotărâre de guvern (instituirea unor garanții pentru piața echipajelor) să fie îndreptate împotriva tuturor companiilor? De ce nu s-a acționat doar împotriva companiilor care și-au încălcat angajamentele față de navigatori?".

- O hotărâre de guvern creează reguli valabile pentru toți. Nu poți să scoți un act normativ doar pentru două - trei companii. Eu am convingerea că operatorii încearcă să exagereze, să dramatizeze efectele acestei hotărâri de guvern, în fapt, suntem în fața unei hotărâri care le oferă alternative: ori să depună banii cash, într-un cont controlat de Ministerul Transporturilor, ori să asigure echipajele pentru repatriere, plată ș.a.m.d.

- Totuși, unii operatori afirmă că s-au lovit de refuzul companiilor de asigurări, care nu dau curs solicitării lor. Ni s-a dat exemplul ASIROM-ului.

- Eu cred că dezinformează sau performanțele lor determină companiile de asigurări să fie reticente. Când fac această afirmație, mă bazez pe faptul că, la minister, ni s-au prezentat numeroase asigurări încheiate de operatori români și străini.

- Unele companii de shipping le-au solicitat armatorilor să-și ia navele înapoi. Această cerere echivalează cu o grevă a companiilor din sectorul privat. În aceste condiții, armatorii de stat s-ar vedea obligați să-și retragă navele din contractele de bare-boat sau management și să returneze o parte din sumele investite în repararea și retehnologizarea navelor primite în exploatare.

- Cred că este una dintre soluții. Oricum, în situația în care nu vor plăti sau asigura echipajele, vor trebui să cedeze navele către armatorii de stat, fără voia lor.

- Într-o astfel de eventualitate, armatorii de stat vor intra în niște procese uriașe cu operatorii din shipping-ul privat, români sau străini, care se împotrivesc acestei măsuri.

Siguranța echipajelor, pe primul plan

- Niciun proces nu e mai scump decât siguranța echipajelor.

- Înțeleg că sunteți hotărât să mergeți mai departe.

- Categoric! Categoric! Am gândit suficient de mult acest proiect de hotărâre, efectele lui. Am spus, la momentul potrivit, că scopul său este și acela de protejare a navelor, pentru că niciodată ITF nu va mai reține navele în baza reclamațiilor echipajelor, în condițiile în care este cunoscut și de către respectiva organizație că echipajele românești vor fi asigurate pentru repatriere și plata salariilor.

- Se spune că actul normativ inițiat de dumneavoastră este fără precedent în lume. O știre de ultimă oră ne înștiințează că Organizația Maritimă Internațională intenționează să introducă un sistem obligatoriu de asigurări, care să determine armatorii să-și respecte responsabilitățile asumate față de echipaje.

- E un aspect care mă interesează mai puțin, dacă se mai face sau nu așa ceva în lume. Dar domnii operatori privați trebuie să știe că foarte puține companii nu își asigură echipajele! Ceea ce solicit eu - asigurarea echipajelor pentru toate riscurile pe care le pot avea - nu este o noutate. Dacă modul în care a fost redactată hotărârea Guvernului României va inspira alte guverne să procedeze la fel, atunci este cu atât mai bine. Cu sau fără precedent, avem obligația, în calitate de autoritate de stat, să reacționăm la o realitate dramatică, cea a cetățenilor români părăsiți prin toate porturile lumii. Aș fi considerat că este absolut imoral să nu fac ceva pentru rezolvarea acestei probleme, în calitate de șef al autorității de stat în transporturi. (19 mai 1997)