Flota comercială a României, acum 20 de ani. Proiect pentru construcția de noi nave

312
Flota comercială a României, acum 20 de ani. Proiect pentru construcția de noi nave - flota-1544362206.jpg

Articole de la același autor

În urmă cu mai bine de 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Vreme de șapte ani, în România nu s-a mai construit nicio navă pentru flota națională. Întreaga producție a industriei navale a mers la export. Lipsite de resurse financiare, companiile de navigație autohtone, de stat și private, n-au îndrăznit să se gândească la achiziționarea de nave noi.

Deși a fost avertizat de pericolul îmbătrânirii peste măsură a flotei, Guvernul Văcăroiu s-a mulțumit să asculte, să promită și să uite. La sfârșitul lui 1996, armatorii de stat și-au luat inima în dinți și au început să vândă o parte dintre navele vechi pentru a construi altele noi, cu fondurile obținute.

Reinstalat în fruntea Ministerului Transporturilor, Traian Băsescu s-a declarat, din prima zi, adversarul vânzării navelor. Pentru reîntinerirea flotei, el a propus o altă cale: obținerea de credite pentru construcții noi, prin ipotecarea navelor vechi și a corpurilor de navă aflate în construcție.

Recent, el și-a materializat intenția într-un proiect de lege privind modernizarea și înnoirea parcului de nave maritime de transport.

Conform proiectului, pentru accelerarea modernizării și construcția de nave noi, sub pavilion românesc, se instituie facilități financiar-bancare, precum: admiterea ipotecilor pe navele înmatriculate în România, facilități fiscale pentru toți armatorii români, acordarea de credite bancare pe termen lung, cu dobânzi preferențiale și cu perioadă de grație.

Armatorii români vor avea dreptul să ipotecheze navele vechi în scopul modernizării și începerii de noi construcții, dar vor putea ipoteca și nava în construcție, materialele, mașinile și aparatele ce vor fi încorporate în viitoarea construcție.

Diferența dintre dobânda pieței și cea acordată pentru construcția de nave va fi suportată de Ministerul Transporturilor. Navele, echipamentele, subansamblele și materialele procurate din import pentru construcția de nave noi, piesele de schimb, combustibilii, lubrifianții și materialele importate pentru modernizarea, repararea și exploatarea navelor aparținând armatorilor români ar urma să fie scutite de taxe vamale și de taxa pe valoarea adăugată.

Condiții pentru armatori

În schimb, armatorii trebuie să respecte următoarele condiții: nava să fie înmatriculată sub pavilion românesc cel puțin 10 ani de la darea în exploatare; pe această perioadă, să fie exploatată în management românesc; personalul navigant să fie format, în totalitate, din cetățeni români; nava să fie asigurată la o valoare care să acopere daunele în cazul pierderii totale.

În eventualitatea în care se aprobă de către Parlament, prevederile acestei legi se aplică tuturor navelor ale căror contracte de construcție, modernizare și reparații se vor semna cu șantierele navale până la 31 decembrie 2005.

Demn de reținut este faptul că proiectul de lege a fost transmis Asociației Companiilor de Navigație din România, tuturor firmelor de shipping de stat și private, pentru a formula amendamente.

Să sperăm că proiectul va fi pus rapid în discuția Parlamentului și că, până la aprobarea lui, vor mai exista nave de ipotecat și de modernizat. (4 februarie 1997)

Ministrul Traian Băsescu răspunde acuzațiilor

Ministrul Traian Băsescu a reacționat la declarațiile de presă ale armatorilor cu capital majoritar de stat, care au afirmat că suspendarea licențelor societăților private ar crea "un dezastru pentru flota maritimă". Într-un comunicat de presă, Băsescu face următoarele precizări:

1. "Dezastrul este generat de faptul că armatorii de stat nu au controlat situația financiară a navelor și le-au menținut în contracte cu operatorii privați, care nu și-au achitat chiriile luni și chiar ani de zile;

2. În momentul de față, operatorii privați cărora li s-au suspendat licențele dețin 20 de nave și, implicit, echipaje reținute sau efectiv abandonate în diverse porturi ale lumii, cu perspectiva ca în perioada imediat următoare numărul navelor reținute și al echipajelor abandonate să crească vertiginos;

3. Datoriile acumulate de unii operatori privați sunt de fapt datorii ale navelor, iar acestea - în conformitate cu legea în vigoare - rămân în sarcina proprietarilor navelor, deci, a companiilor de stat (Navrom și Romline). Din acest motiv, retragerea licențelor, unor operatori privați și, implicit, preluarea navelor direct de către societățile proprietare nu este de natură a genera accentuarea pierderilor, ci, dimpotrivă, îi obligă pe armatori la acțiune imediată de recuperarea navelor și echipajelor".

Mai departe, se arată că "prin neluarea unor măsuri radicale în acest moment, există riscul vânzării unui număr mult mai mare de nave (n.r. - decât cele reținute și scoase la vânzare, în prezent, prin diverse porturi ale lumii), pentru acoperirea datoriilor".

O teză falsă

În final, ministrul declară că: "Îmi sunt bine cunoscute interesele care stau în spatele neachitării datoriilor foarte mari ale unor nave" și îi asigură pe cei rămași fără licență și pe armatorii de stat "care sunt dispuși să mai susțină teza falsă a «tragediei retragerii licențelor» că au în el un partener de dispută".

"Nu mă mai impresionează declarațiile demagogice ale acelora care, deși au produs pierderi financiare de peste 40 milioane de dolari navelor pe care le-au avut în operare, astăzi își manifestă «grija» pentru flotă și echipaje", afirmă Traian Băsescu. (20 martie 1997) 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.618 secunde