Fiscul se pregătește de o nouă reformă, dar și de acțiuni de protest

Finanțele Publice din România sunt într-o reorganizare fără de sfârșit. În 2011, pe timpul Guvernului Boc, a avut loc o restructurare prin comasare, acțiune ce s-a soldat cu desființarea a numeroase administrații fiscale orășenești. La acea vreme, în județul Constanța au fost desființate șase administrații fiscale (Cernavodă, Cogealac, Murfatlar, Negru Vodă, Ovidiu și Techirghiol), odată cu aceasta dispărând 25 de posturi de funcționari publici.

În 2013, sub Guvernul Ponta, a avut loc cea de-a doua etapă a reorganizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În fapt, a fost operată o concentrare a unor activități în cadrul a opt direcții generale regionale ale finanțelor publice stabilite, cele județene fiind coborâte la rang de administrații ale finanțelor publice. Atunci, Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța a fost desființată, luând naștere Direcția Regională Galați.

Pe de altă parte, Garda Financiară a fost înlocuită cu Direcția Generală Antifraudă Fiscală, o structură organizată tot pe principiul regionalizării.

Toate aceste schimbări s-au făcut cu scopul declarat de a reduce numărul posturilor de conducere în favoarea celor de execuție, pentru a obține structuri mai simple și mai eficiente.

La numai doi ani de la încheierea celei de-a doua etape de reorganizare, un grup de 28 de senatori (dintre care 24 de la UDMR) a înaintat un proiect de lege pentru modificarea OUG nr. 74/2013, prin care se propune nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea regionalelor finanțelor publice și reînființarea direcțiilor județene ale finanțelor publice.

În expunerea de motive, se arată că performanțele organului fiscal central nu justifică menținerea palierului administrativ regional, care este costisitor și generează mari întârzieri în relația de comunicare cu contribuabilii.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În schimb, cel al Consiliului Economic și Social este nefavorabil.

În ședința din 13 noiembrie 2018, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital din cadrul Senatului a adoptat, în unanimitate, raportul de admitere, cu amendamente, a proiectului de act normativ, care urmează să fie dezbătut în plen.

Demersul senatorilor vine pe fondul unor grave probleme cu care se confruntă Fiscul românesc, probleme ce au fost evidențiate în ședința din 8-10 noiembrie 2018, a Consiliului Național al Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe.

Iată câteva dintre acestea: numărul insuficient de personal, lipsa dotărilor necesare pentru desfășurarea activității în bune condiții (calculatoare, soft-uri, mijloace de transport, spații de arhivare etc.), volumul mare de muncă pe fiecare angajat și imposibilitatea plății orelor suplimentare sau a acordării de timp liber corespunzător, dificultăți de ordin legislativ (lipsa unor proceduri, norme metodologice etc.).

De altfel, este de notorietate faptul că sistemul informatic al ANAF este supraîncărcat, că echipamentele periferice (computerele) sunt vechi, depășite fizic și tehnologic. Din această cauză, funcționarii Fiscului pierd foarte mult timp până reușesc să acceseze programele de care au nevoie.

Potrivit Consiliului Național al Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe, sistemul fiscal de colectare și administrare a bugetului național al României are un deficit de aproximativ 3.700 de funcționari publici, generat de lipsa angajărilor din ultimii șapte ani.

Din cauza deficitului de personal, volumul orelor suplimentare la nivel național a crescut la 742.500 ore pe lună, însemnând 17.820.000 lei, bani care nu au fost achitați salariaților din sistemul fiscal din România.

Din aceste motive, începând din data de 12 noiembrie 2018, organizațiile sindicale din cadrul Finanțelor publice au început să facă pregătiri pentru declanșarea acțiunilor de protest la nivel național.