Fiscul promite că ne va face viața mai ușoară și ne va scăpa de evazioniști

Una peste alta, România a rămas campioana Uniunii Europene la evaziunea fiscală la TVA. Iată, în 2018, statul român a pierdut 3,3% din produsul intern brut prin neîncasarea taxei pe valoarea adăugată. De vină este Agenția Națională de Administrare Fiscală, care, din 2016 și până în prezent, n-a fost în stare să pună în practică sistemul caselor de marcat cu jurnal electronic conectate prin satelit la instituțiile fiscale. Cu chiu, cu vai, cu amenințări și sancțiuni, agenții economici s-au dotat cu noile case de marcat încă din 2019. În schimb, Fiscul nu este în stare nici acum să se conecteze la ele. A promis că o va face începând cu data de 1 iulie 2021, dar am mari îndoieli că se va ține de cuvânt.

Acum, la început de nou deceniu, Fiscul are planuri mari, proiecte ambițioase, pe care le-a înscris în trei documente strategice ce îi vor ghida activitatea în următorii ani. Este vorba de Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024, Strategia de digitalizare (2021 - 2025) și Planul de comunicare (2021).

Cele trei documente sunt pline de intenții frumoase și măsuri minunate, care, dacă ar fi puse în aplicare, ar face viața contribuabililor mai ușoară și ar umple visteria statului.

Iată, se vorbește de îmbunătățirea „serviciilor oferite” de ANAF plătitorilor de taxe și impozite. În concepția celor de la Fisc, faptul că statul încasează dările sub amenințarea amenzilor, confiscărilor și executărilor silite reprezintă un serviciu prestat în favoarea contribuabililor.

Ei bine, pentru îmbunătățirea „serviciilor oferite”, urmează ca în fiecare an să fie evaluată satisfacția contribuabililor privind interacțiunea cu ANAF, să fie consultate populația, mediul de afaceri și mediul academic cu privire la măsurile de îmbunătățire a activității instituției.

Pentru a nu știu câta oară, ANAF promite reducerea numărului de formulare și declarații, simplificarea procedurilor vamale și a procedurii de înregistrare în scopuri de TVA.

Ca efect al pandemiei Covid-19, Fiscul își propune să dezvolte sistemul de interacțiune de la distanță cu plătitorii de taxe și impozite. Astfel, capacitatea tehnică a serviciului Call-center va crește și va fi mărit numărul operatorilor, pentru a prelua cât mai multe apeluri. Vor fi digitalizate interacțiunea dintre ANAF și contribuabili, precum și toate formularele și declarațiile fiscale. Vor fi dezvoltate aplicații informatice noi, Fiscul urmând să investească în echipamente informatice și automatizări.

În domeniul combaterii evazionismului, strategia nu vine cu noutăți. Potrivit uneia dintre măsuri, pe viitor, contribuabilii vor fi clasificați după gradul de risc fiscal, inspecțiile și controalele urmând a fi efectuate în funcție de acesta.

Prin aplicarea acestei strategii, ANAF vrea să obțină următoarele performanțe până la sfârșitul anului 2024: reducerea evaziunii fiscale la TVA cu 10% față de anul 2020 și creșterea cu 2,5% din PIB a veniturilor colectate.

Strategia de digitalizare (2021 - 2025) cuprinde 18 proiecte, printre care se remarcă cele privind: sistemul de facturare electronică; sistemul informatic privind conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru transmiterea de date; sistemul informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri; dezvoltarea sistemului informatic integrat vamal.



„Reforma” contribuabilului

Reforma Fiscului este condiționată de „reforma” contribuabilului. Astfel, plătitorul de taxe și impozite trebuie musai să știe să opereze pe computer, să lucreze cu internetul, să intre în contact cu Fiscul prin serviciul Spațiul privat virtual și să transmită declarații fiscale online. Iar dacă își prinde, iarăși, urechile în complicatele declarații, are pe site-ul Fiscului o secțiune special dedicată formularelor fiscale și instrucțiunilor de completare a acestora.

Vă întrebați dacă informatica a ușurat viața contribuabilului? Da de unde? Declarațiile fiscale sunt la fel de multe și de complicate, iar cozile de la ghișeele Fiscului s-au mutat în spațiul virtual. Astăzi serverele instituției cad mai des decât frunzele toamna, obligând plătitorii de taxe și impozite să aștepte ore și chiar zile pentru a transmite declarațiile.

Stimați cititori, dintre toți contribuabilii, agenții economici o duc cel mai greu. Pentru a-și putea achita dările către stat, sunt obligați să țină o armată de contabili. Serviciul de contabilitate ar trebui să servească, în primul rând, agentului economic. El este instrumentul care îl ajută în buna gestionare a afacerii, în atingerea scopului: vânzarea produselor sau serviciilor pe piață și obținerea unui profit cât mai mare.

Dar Fiscul a deturnat activitatea de contabilitate din cadrul societăților comerciale, forțând-o să se organizeze în interesul statului. A îndepărtat-o de rolul său fundamental, aservindu-și-o. A obligat-o să se complice, să se birocratizeze, să devină un scrib care ține evidența zecilor de taxe, impozite, contribuții și tarife percepute de stat.

Sistemul contabil actual este extrem de greoi și foarte costisitor. La nivel național, sute de mii de contabili și economiști sunt mobilizați pentru a plimba datele financiar-contabile prin circa 400 de conturi, pentru a produce, lună de lună, mii de tone de evidențe, rapoarte, note de justificare, declarații, borderouri, balanțe. E o producție care nu hrănește pe nimeni și nu ține de cald nimănui. E o risipă imensă de resurse materiale și umane, pe care, în ultimă instanță, o suportă consumatorul final.