X
X
Mai multe ştiri online:

Executarea silită a datornicilor devine mai greoaie și mai costisitoare

Ştire online publicată Vineri, 05 Februarie 2016. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Pe măsură ce România a ieșit din criza economică, numărul datornicilor persoane fizice și juridice s-a diminuat semnificativ. Drept urmare, a scăzut și numărul executărilor silite, afirmă executorul judecătoresc Adrian Stoica.

Într-adevăr, ponderea creditelor neperformante (generatoare de executări silite) în totalul împrumuturilor acordate de instituțiile financiar-bancare a crescut de la 0,95%, în iunie 2008, la 12,56%, în iunie 2012, și la 14,86%, în decembrie 2013, după care a început să se reducă, ajungând la 11,63%, în decembrie 2014, și la 9,52%, în decembrie 2015.

Totuși, volumul creditelor neperformante continuă să fie mare comparativ cu nivelul din 2008, ultimul an al creșterii economice. De aceea, în prezent, ponderea cea mai mare a executărilor silite, circa 60% din total, au ca obiect creanțele bancare, relatează Adrian Stoica.

Executările silite privind creanțele din contractele comerciale dețin o pondere de 25 - 30% din total. Numărul lor este în continuă scădere, întrucât insolvențele și falimentele se împuținează de la an la an.

În 2014, la nivel național, numărul societăților intrate în insolvență a scăzut cu 30,05%, ajungând la 20.696. În județul Constanța, nu-mărul insolvențelor noi s-a redus cu 38,39% față de anul precedent, ajungând la 743.

Procesul de recuperare a creanțelor bancare comerciale și ale persoanelor fizice va fi mai greoi și mai costisitor pentru contribuabili pe viitor. Potrivit unei ordonanțe de urgență pentru modificarea Codului de Procedură Civilă, adoptată la ultima ședință de guvern, executarea silită nu va mai putea fi încuviințată de executorii judecătorești. Competența de a încuviința cererea de executare silită va reveni instanței judecătorești, care va efectua, astfel, un control judecătoresc preventiv asupra declanșării procedurii de executare silită propriu-zisă, ca garanție a respectării dreptului justițiabililor la un proces echitabil.

Până în prezent, competența de încuviințare a cererii de executare silită a aparținut executorilor judecătorești. Această atribuție le-a fost acordată începând cu anul 2014, în urma unei modificări aduse Codului de Procedură Civilă prin Legea nr.138/2014.

Recent, Curtea Constituțională a constatat că declanșarea executării silite fără un control judecătoresc prealabil încalcă exigențele dreptului la un proces echitabil, prin lipsa garanțiilor de imparțialitate și independență specifice numai instanțelor judecătorești. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că încuviințarea executării silite nu poate fi delegată executorului judecătoresc, acesta nefăcând parte din autoritatea judecătorească. 

"Schimbarea procedurii în 2014 a fost făcută la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât instanțele de judecată erau sufocate de mulțimea dosarelor de executare silită. Curtea de Apel din București avea 14.000 de dosare pe rol. Acum se revine la situația anterioară. Nu este un câștig pentru nimeni, întrucât încuviințarea cererii de executare silită de către instanța judecătorească are un caracter formal. Termenul pentru acordarea ei este de 30 de zile, dar nu poate fi respectat din cauza volumului mare de lucru al judecătorilor, care se dublează odată cu reintroducerea acestei etape. Pe de altă parte, creditorii

vor pierde timp în recuperarea creanțelor, în timp ce datornicii nu au nimic de câștigat", afirmă Adrian Stoica.

De pierdut vor avea și justițiabilii, întrucât creșterea volumului de lucru al instanțelor cu executările silite va duce la întârzieri în toate celelalte dosare. Contribuabilii au și ei de pierdut, întrucât costurile instanțelor de judecată vor crește pe banii lor.

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.3271 secunde