X
X
Mai multe ştiri online:

Economia românească e tot mai dependentă de mâna de lucru străină

Ştire online publicată Marţi, 18 Februarie 2020. Autor: Ion TIȚA-CĂLIN
Paginile de mică publicitate ale ziarelor românești mustesc de oferte de locuri de muncă. Industria turismului din stațiunile litoralului recrutează en-gros, pentru sezonul 2020: recepționeri, cameriste, femei de serviciu, ospătari, barmani, bucătari, spălători de vase, magazioneri, muncitori necalificați. 

Firmele din sectorul rutier angajează șoferi de toate categoriile, dar mai ales pentru transportul de mărfuri. La rândul lor, companiile portuare caută macaragii, șoferi și manipulanți, iar unităților din comerț au nevoie de vânzători, casieri, manipulanți și muncitori necalificați. Pentru securitatea instituțiilor și unităților economice este nevoie de o armată de agenți de pază cu sau fără experiență, de directori și inspectori de pază, de șefi de obiective și operatori pentru dispecerate.

Dar să nu o mai lungim, lipsa lucrătorilor calificați și necalificați se resimte în toate sectoarele de activitate: din sectorul construcțiilor până în cel al turismului și alimentației publice, din domeniul serviciilor până în agricultură și comerț, din industria construcțiilor de nave până în sectorul transporturilor rutiere și maritime. Într-un cuvânt: e criză, mare criză de forță de muncă!

Nevoiți să importe mână de lucru

În evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 13 februarie 2020, figurau ca fiind disponibile, la nivel național, 27.502 locuri de muncă. Pentru lucrătorii comerciali se asigurau 1.627 locuri de muncă, pentru agenții de securitate - 1.453, pentru muncitorii necalificații – 2.831, pentru croitori - 764, pentru manipulanții de mărfuri – 723 etc. Din cele 27.502 de locuri de muncă vacante, declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.451 erau destinate persoanelor cu studii superioare (programator, inginer în diferite domenii de activitate, economist, contabil, psiholog etc.).

Dar trebuie precizat că numărul real al locurilor de muncă vacante în economia românească este cu mult mai mare decât cel din evidențele oficiale, întrucât unele firme nu se obosesc să le raporteze.

Mulți agenții economici au înțeles că în zadar așteaptă din partea pieței interne a forței de muncă să le furnizeze lucrătorii de care au nevoie. Cei 1,68 milioane de români care n-au muncit în viața lor nicio clipă nu vor renunța să paraziteze organismul social, câtă vreme guvernanții le încurajează modul de trai prin pomeni electorale. De aceea, economia românească se vede nevoită să apeleze tot mai des la piața internațională a forței de muncă.



Turnul Babel din economie


Iată, la data de 31 ianuarie 2020, în Registrul general de evidență a salariaților din România ținut de Inspecția Muncii figurau 47.186 de angajați străini, reprezentând 0,84% din numărul total al salariaților. 33.896 dintre ei provin din țări aflate în afara Uniunii Europene, iar 13.290 din UE.

Cei mai mulți cetățeni nonUE au venit din: Turcia (5.291), Vietnam (4.896), Republica Moldova (3.058), Nepal (2.782), China (2.943), Sri Lanka (2.264), India (2.002), Filipine (1.310) și Serbia (1.080). Printre cei mai numeroși angajați proveniți din spațiul comunitar se numără cei din: Italia (3.277), Ungaria (1.217), Grecia (1.178), Franța (1.163), Bulgaria (1.051) și Germania (1.029).

Industria navală a României a devenit dependentă de forța de muncă străină. La 31 ianuarie 2020, avea angajați 1.071 de vietnamezi, reprezentând 9,45% din totalul forței de muncă. Dependența de lucrătorii străini este tot mai puternică în multe sectoare din economie. Iată, în construcții muncesc: 1.770 vietnamezi, 1.093 turci, 754 indieni, 274 pakistanezi, 258 italieni, 294 sry lankezi, 196 nepalezi, 139 greci, 90 nepalezi. În restaurantele românești sunt angajați: 713 nepalezi, 343 turci, 297 chinezi, 260 sry lankezi, 198 moldoveni, 147 italieni, 143 vietnamezi, 79 sirieni, 65 indieni. În unitățile din comerț activează: 1.695 chinezi, 671 turci, 227 vietnamezi, 90 nepalezi, 81 moldoveni, 72 sirieni. În transportul rutier lucrează: 416 bulgari, 191 turci, 187 moldoveni, 118 italieni, 78 nepalezi. Lista este lungă, mai toate sectoarele din economie fiind nevoite să apeleze la importul de forță de muncă străină.

Aurul și nestematele economiei naționale

Stimați cititori, cea mai de preț avuție a economiei naționale sunt lucrătorii români. Cunoștințele lor profesionale și deprinderile lor de muncă, forța lor fizică și intelectuală, pasiunea lor și creativitatea nemărginită sunt aurul și nestematele, tezaurul de valoare inestimabilă al acestei țări.

În celebra lucrare "Avuția națiunilor" (1776), Adam Smith, fondatorul economiei politice moderne, afirma: cea mai de preț avuție a unei națiuni este munca, mărimea ei depinzând de dimensiunea populației. Guvernanții români din ultimii 30 de ani au încurajat declinul populației și nemunca, plecarea peste hotare a "aurului și nestematelor" economiei naționale. Din această cauză suntem nevoiți să apelăm tot mai mult la "tezaurul" altora, pentru a nu trage obloanele economiei naționale. Sărmană Românie!

Distribuie :

Articole de la acelaşi autor

Top ştiri din ultimele 7 zile

ziare & stiri Revista presei
Pagina a fost generata in 0.5291 secunde