Previziuni pesimiste

Economia europeană nu va reuși să revină la nivelul dinaintea pandemiei nici în 2022

170

Articole de la același autor

După șocul suferit în prima jumătate a anului 2020, economia europeană s-a redresat puternic în al treilea trimestru, odată cu eliminarea unora dintre restricțiile impuse de pandemia Covid-19, se arată în raportul Comisiei Europene: „Previziunile economice din toamna anului 2020”.

În schimb, evoluția din ultimele săptămâni a epidemiei și revenirea la măsurile restrictive conduc la o creștere a incertitudinilor privind viitorul economiei.

Potrivit previziunilor, pe ansamblul anului 2020, economia Uniunii Europene va înregistra o contracție de 7,4%, iar cea a zonei euro, de 7,8%.

Estimările pentru următorii doi ani sunt optimiste. Autorii raportului prevăd o ușoară redresare a economiei UE, cu o creștere de 4,1%, în 2021, și de 3% în 2022. În zona euro, creșterea va fi de 4,2%, în 2021, și de 3% în 2022. Cu toate acestea, nici în UE, nici în zona euro, economia nu va reveni, în 2022, la nivelul la care se afla înaintea pandemiei.





Armata șomerilor se mărește

Recesiunea economică a condus la pierderea a numeroase locuri de muncă și la creșterea șomajului, fapt ce a afectat viața de zi cu zi a multor europeni. Măsurile de politică economică și socială adoptate de statele membre, împreună cu inițiativele la nivelul UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieței forței de muncă, creșterea ratei șomajului fiind temperată.

Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, pe măsură ce statele membre elimină măsurile de sprijin de urgență și o nouă generație de lucrători intră pe piața forței de muncă, dar se va mai atenua în 2022, odată cu redresarea economiei.

Se estimează că rata șomajului în UE va crește de la 6,7%, în 2019, la 7,7%, în 2020, și la 8,6%, în 2021, urmând să scadă la 8,0%, în 2022.



Crește povara publică

Autorii raportului se așteaptă ca deficitul bugetelor statelor UE să crească în mod semnificativ până la sfârșitul anului 2020, având în vedere că toate guvernele au recurs la măsuri excepționale, care au condus la creșterea cheltuielilor sociale și la reducerea veniturilor fiscale.

Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6% din PIB, în 2019, la aproximativ 8,8%, în 2020. Apoi, odată cu eliminarea măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021 și pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți, deficitul va scădea la 6,4%, în 2021, și la 4,7%, în 2022.

Ca urmare a creșterii deficitelor bugetare, ponderea în PIB a datoriei statelor din zona euro va urca de la 85,9%, în 2019, la 101,7%, în 2020, la 102,3%, în 2021, și la 102,6%, în 2022.

Inflația se menține moderată

Raportul arată că, în lunile august și septembrie 2020, scădere abruptă a prețurilor la energie a condus la o inflație totală negativă. Inflația de bază, care include toate produsele cu excepția energiei și a alimentelor neprocesate, a scăzut în mod substanțial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special cele legate de turism și de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracția pieței forței de muncă și o rată ridicată de schimb a monedei euro au determinat prețurile să scadă.

Inflația pe ansamblul Uniunii Europene, în anul 2020, este estimată la 0,7%. Nivelul ei va ajunge la 1,3%, în 2021, și 1,5%, în 2022.



România – previziuni pesimiste

În cazul României, autorii raportului estimează că produsul intern brut va scădea cu 5,2%, în 2020, și va crește cu aproximativ 3,3%, în 2021, respectiv cu 3,8%, în 2022. 


Inflația va coborî de la 3,9%, în 2019, la 2,5%, în 2020, se va menține la același nivel în 2021 și va ajunge la 2,4%, în 2022.

De la 3,9%, în 2019, rata șomajului va face saltul la 5,9% până la sfârșitul anului 2020, iar în 2021 va urca la 6,2%. În 2022 va începe să scadă și va ajunge la 5,1%.

Deficitul bugetar va crește semnificativ, întrucât la efortul bugetar necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajele fiscale din timpul guvernării trecute. De la 4,4% din PIB, în 2019, deficitul bugetului general consolidat al României va urca la 10,3% din PIB, în 2020, la 11,3%, în 2021, și la 12,5%, în 2022.

În același timp, datoria publică va urma o creștere abruptă, de la 35.3% din PIB, în 2019, la 46,7%, în 2020, la 54,6%, în 2021, și la 63,6%, în 2022.

În spatele acestor cifre, stimați cititori, trebuie să vedeți eforturile, încercările și suferințele la care vom fi supuși mulți dintre noi în următorii ani. 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5798 secunde