Dispare cartoful românesc? Cultivatorii au redus drastic suprafeţele

Miercuri, 24 Februarie 2021, 00:00
277
Cel mai consumat aliment al românilor este cartoful. Din toate timpurile cartoful, barabula sau crumpi, cum mai este cunoscut, l-a scos de la ananghie pe român, oferindu-i o masă hrănitoare şi ieftină. În ultimii ani preţul cartofilor a crescut iar suprafeţele cultivate au scăzut. Piaţa românească a fost invadată de cartofii congelaţi proveniţi din ţările comunitare.

Prima dezbatere din acest an pe tema cartofului s-a desfăşurat în mediul virtual. „Ziua Cartofului Live Connect” a reunit producători de cartofi din România şi a pornit de la ideea că, alimentul de bază al românilor, cartoful, numit şi a doua pâine a românilor este pe cale de dispariţie. Dacă nu se intervine pentru sprijinirea cultivatorilor, producţiile de cartofi din ţara noastră vor fi tot mai mici, iar consumul se va baza strict, pe importuri. Anul trecut, au fost cumpăraţi cartofi de pe pieţele comunitare în valoare de 64 de milioane de euro. Producţia internă rezultată din cel mai mare bazin de cultivare a cartofilor, Covasna, a acoperit doar 40% din consumul intern. Producătorii covăsneni i-au prezentat ministrului Agriculturii un plan de relansare a producţiei de cartofi pe mai mulţi ani. Ministerul Agriculturii trebuie să se implice, să finanţeze în depozite moderne şi în cartoful românesc pentru sămânţă, care are o valoare genetică ridicată, cu ajutorul căruia se obţin producţii medii de 30 de tone la hectar, au transmis cultivatorii. „În maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Spaţii de depozitare moderne, soluţia salvatoare pentru cartofi

Potrivit datelor prezentate la eveniment, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone, iar preţul este de 721 dolari/tonă. Producţia de cartofi obţinută în 2020 a fost de peste două milioane de tone, însă a scăzut cu 21% comparativ cu anul trecut, când a fost de 2,62 milioane de tone. În urmă cu 30 ani suprafaţa cultivată cu cartofi era de 250.000 de hectare, iar acum au scăzut constant sub 50.000 de hectare. Potrivit datelor APIA, în 2019 cartoful s-a cultivat pe o suprafaţă de puţin peste 30.000 de hectare. Potrivit preşedintelui Federaţiei Naţionale a Cartofului în România (FNCR), Romulus Oprea, a spus că „încet-încet această cultură se retrage în zonele tradiţionale, iar din cauza schimbărilor climatice, această retragere va fi tot mai accentuată. Va trebui să avem investiţii serioase ca să rezistăm pe piaţă”, a precizat preşedintele FNCR. Spaţiile de depozitare moderne sunt foarte importante pentru acest sector. În ultimii ani şi comportamentul românilor de cumpărare s-a schimbat. Dacă în urmă cu 10 ani românii cumpărau cu sacii cartofi pentru provizii, tendinţa a scăzut la cinci kilograme pe lună pentru o familie de patru persoane. „La cartof este sezon non-stop, este o cultură cu foc continuu, ca la furnal. Nu există perioadă de repaus. Doar în aprilie şi iulie când se cultivă sunt perioade de respiro, în rest se sortează, resortează, sunt pierderi. Din 2007 suntem într-o competiţie directă cu marii producători din vest în care se investeşte de 100 de ani şi au acces neîngrădit pe piaţa noastră, iar noi momentan ne luptăm cu armele pe care le avem”, a mai spus preşedintele FNCR. Un alt aspect semnalat a fost producerea cartofului pentru industrializare, din care se produc chipsuri, amidon etc, care este foarte slab reprezentat din punct de vedere cantitativ. La ora actuală România procesează doar 80.000 de tone/an. Preşedintele FNCR a atras atenţia şi asupra faptului că România a devenit piaţă de desfacere pentru cartofii congelaţi. În 1996 se importau 600 tone, iar acum se importă aproximativ 90.000 tone de cartofi preprăjiţi şi congelaţi.

Pagina a fost generata in 0.2135 secunde