Deficitul bugetar a crescut cu 31,17 miliarde de lei din cauza pandemiei Covid-19

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, creșterea deficitul bugetar se explică astfel:

- pe parte de venituri, prin evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-august, din cauza crizei; amânarea plății unor obligații fiscale de către agenții economici (14,4 miliarde de lei); creșterea cu 2,8 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul din perioada ianuarie - august 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat; prin bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei.

- pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 5,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă; s-au efectuat plăți cu caracter excepțional de 8,62 miliarde de lei generate de epidemia Covid-19.

Veniturile bugetare sunt în declin

Recesiunea economică generată de pandemie a amputat drastic încasările la visteria statului. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 201,32 miliarde de lei, în primele opt luni ale anului 2020, fiind în scădere cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2019.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 16,23 miliarde de lei, înregistrând o creștere anualizată de 5,3%, iar contribuțiile sociale s-au ridicat la 73,71 miliarde de lei, fiind mai mici cu doar 0,03%.

Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 14,6%, ca urmare a amânării plății și facilităților fiscale acordate, ajungând la 10,52 miliarde de lei. Cea mai mare contracție, de 51,8%, au avut-o încasările din impozitul pe profit datorat de băncile comerciale, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au redus cu doar 10,3%.

O diminuare de 14,94% au avut-o încasările din TVA, care au însumat 35,12 miliarde de lei. Dinamica lor indică măsura în care s-a redus consumul. Veniturile din accize au însumat 19,3 miliarde de lei, în scădere cu 3,2% față de primele opt luni din 2019. Cele din accizele pe produse energetice s-au diminuat cu 15,8%, sub impactul recesiunii. În schimb, veniturile din acciza pe produsele din tutun au făcut un salt de 13,9% (susținut și de majorarea cu 4,2% a accizei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 13,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în creștere cu 35,4% față de perioada similară a anului trecut.

Statul a împărțit banii cu două mâini

În perioada analizată, statul a cheltuit de la bugetele sale 256,09 miliarde de lei, mai mult cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. O serie de cheltuieli au avut un caracter excepțional, fiind necesare combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. Astfel, până la finele lunii august s-au achitat indemnizații în valoare de 4,793 miliarde de lei pentru diferite categorii de salariați și profesioniști care au fost obligați să își întrerupă activitatea pe perioada stării de urgență. De asemenea, au fost acordate 639,6 milioane de lei angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) și indemnizații în valoare totală de 81 milioane de lei pentru părinții rămași acasă să supravegheze copii pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

În această perioadă dramatică, cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 6%, ca urmare a majorărilor salariale dispuse în 2019, de fosta guvernare, ajungând la 72,07 miliarde de lei.

Creșterea de 12,7% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile s-a datorat în primul rând achiziției de medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirus. Iar creșterea cu 22% a cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari - cu 10%, de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și de indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.

Investițiile au prins viteză

În ciuda situației excepționale, a presiunilor la care au fost supuse bugetele statului, Guvernul Orban a apăsat pedala de accelerație a investițiilor. Cheltuielile la acest capitol s-au ridicat la 24,1 miliarde de lei, fiind cu 26,9% mai mari decât în aceeași perioadă a anului 2019. Și – atenție! - este cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiții realizate în primele opt luni din ultimii 10 ani.