De ce nu scapă Constanța de depozitele de petrol din mijlocul orașului

Care este rolul companiilor de stat: să realizeze serviciile de care are nevoie economia națională sau să facă profit, cât mai mult profit și cu orice preț? Aceasta este tema lansată, recent, de premierul Dacian Cioloș.

Practica a demonstrat că, din momentul schimbării formei de conducere a companiilor de stat, în 2012, și a introducerii așa-zisului management privat (în baza prevederilor OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice), s-a alunecat într-o extremă periculoasă. Ministerele le cer companiilor respective profit, dividende cât mai mari, obligându-le să sacrifice lucrările de întreținere și reparații, investițiile și chiar locurile de muncă.

În unele companii, precum Oil Terimnal din Constanța, s-a ajuns ca reprezentanții statului să ceară managerilor să se împrumute de la bănci pentru a plăti salarii compensatorii și a reduce forța de muncă cu 300 de persoane. Din fericire, nu s-a dat curs aberantei solicitări, care ar fi pus în pericol exploatarea instalațiilor.

Răspunsul corect la întrebare este că entitățile economice ale statului trebuie să-și îndeplinească în bune condiții misiunea pentru care au fost înființate, fără a înregistra pierderi financiare. Iar dacă obțin profit, acela trebuie reinvestit în creșterea calității serviciilor prestate, în extinderea gamei de servicii de care economia și populația au nevoie, în creșterea numărului locurilor de muncă productive. Degeaba companiile feroviare fac profit, când calitatea serviciilor este dezastruoasă și trenurile circulă cu mai puțin de 40 de kilometri pe oră. Degeaba furnizorii de apă fac profit, dacă apa e scumpă, de calitate îndoielnică, iar multe localități ale țării nu au apă sau o primesc cu restricții.

Pentru că tot am amintit de Oil Terminal, trebuie să arătăm că această companie strategică pentru portul Constanța, economia națională și securitatea energetică are nevoie urgență de investiții. Cele mai multe dintre instalațiile ei datează din anul 1970, iar altele sunt chiar mai vechi.

Depozitul Nord, cu o capacitate funcțională de 400.000 de metri cubi, care ocupă o suprafață de circa 80 de hectare în mijlocul Constanței, ar trebui scos în afara orașului, pe locația din Sud. Este anormal să se manipuleze cantități uriașe de produse petroliere și chimice în mijlocul urbei. În zadar Agenția de Mediu îi reamintește periodic companiei acest lucru, statul - patron nu dă doi bani pe această cerință de mediu și nu alocă bani de investiții. Dimpotrivă, an de an pretinde dividende de la Oil Terminal.

Ani la rând, conducerea companiei a bătut la porțile ministerelor Economiei și Mediului, încercând să obțină fonduri pentru relocarea depozitului din mijlocul Constanței. Fără niciun rezultat. Dacă terenul ar fi eliberat, statul-patron l-ar putea vinde la preț bun. Ar avea atunci mai mulți bani pentru a investi în extinderea și modernizarea companiei sale.

Fasciculele de conducte subterane, dintre depozitul Sud și Dana 69 din port, sunt îmbătrânite. Ar trebui înlocuite cu altele de suprafață, care pot fi întreținute și supravegheate.

Sunt necesare automatizări pentru controlul vanelor de la rezervoare și de pe conducte. Trebuie schimbate multe dintre pompe, 95% dintre ele datând din 1970, fiind produse la Aversa, unitate care nu mai există.

Oil Teminal are viitor. A supraviețuit pierderii unor mari clienți (rafinăriile Arpechim și Rafo Onești, care s-au închis, Rompetrol, care și-a făcut terminalul monoboy din portul Midia), reușind să câștige alții. Numai în ultimi trei - patru ani a atras 15 clienți noi.

În prezent, compania lucrează la întreaga capacitate. Doar lipsa de spații de depozitare o împiedică să-și extindă activitatea. Cererea de stocare a țițeiului este foarte mare, venind în primul rând din partea companiilor petroliere din România, care sunt obligate să facă stocuri importante pentru rezerva strategică a țării. Pe de altă parte, sunt în creștere cantitățile de combustibili bio și de produse chimice derulate prin terminalul din portul Constanța. Dacă ținem cont de potențialul de creștere al agriculturii din România, Serbia și Ungaria, importurile de îngrășăminte chimice și materii prime pentru industria chimică vor crește, iar Oil Terminal va trebui să investească pentru a ține pasul cu cerințele pieței.

Profitul companiei a crescut an de an, depășindu-l pe cel din timpul creșterii economice. În 2014, Oil Terminal a raportat un profit brut de 2.254.540 lei, cu aproape 55% mai mare decât cel din 2008, iar pentru anul 2015, acționarii și administratorii așteaptă un rezultat mult mai bun decât nivelul de 3.000.000 lei stabilit prin buget.

Va avea de câștigat compania? Doar praful de pe tobă. Profitul nu va fi reinvestit întrucât statul acționar vrea dividende, cât mai mari.