Dau un cal pentru o bragă! Rețeta vestitului plăcintar și bragagiu Paris Goga

741

Articole de la același autor

Pe vremea când musafirii erau serviți cu rahat ori șerbet și apă rece, după moda turcească, Constanța era orașul simigeriilor, plăcintăriilor și cofetăriilor. Deliciile străvechiului Tomis erau plăcinta cu iaurt de oaie, covrigii cu bragă, baclavalele, sarailiile și halvița.

Prin anii ’50, în orașele dobrogene, braga încă mai era produsă de particulari și vândută la colț de stradă. Mai apoi, fabricarea ei a fost etatizată. A devenit monopol de stat, iar bragagii au fost înregimentați în laboratoarele TAPL (Trustul de Alimentație Publică Locală).

Minunata băutură, a cărei rețetă nu mai este un secret pentru nimeni, de la apariția Internetului și a Wikipedia, are chichirezul ei. Bragagii erau mai mulți prin România, dar puțini erau precum cei tomitani. Chiar și printre ei erau mari diferențe.

În perioada anilor ’60 - ’80, cea mai bună bragă și cei mai buni covrigi se găseau la celebra simigerie "Victoria", din piața Ovidiu, condusă de vestitul Paris Goga.

Cu mare întârziere am aflat că acest "rege" al covrigilor, al plăcintei cu brânză, al iaurtului și brăgii nu mai e printre noi și că s-a stins la vârsta de 80 de ani.

Goga a lucrat aproape toată viața în domeniul patiseriei, lăptăriei, iaurgeriei și bragageriei, iar după Revoluție, a deschis o prăvălie cu flori de nuntă, pe strada Ștefan cel Mare, din Constanța. Cu excepția unei perioade de 26 ani, din 1956 până în 1982, a muncit ca privat, iar restul anilor, în comerțul socialist. Timp de 16 ani, între 1966 și 1982, a condus simigeria "Victoria".

Când l-am întâlnit ultima dată, mi-a povestit următoarele: "Vindeam 400 kg de iaurt pe zi, bragă, plăcinte și covrigi calzi. În cei 16 ani, 80% din populația României, în frunte cu poetul Adrian Păunescu, cu actorul Florin Piersic, cu fostul ministrul de externe Ștefan Andrei, a trecut prin simigeria mea. La mine în prăvălie, în 1971, s-au turnat scene din filmul «Toate pânzele sus», cu Jean Constantin".

Adusă de albanezi

Despre bragă, Paris Goga spunea că a fost adusă, pe la 1800, în Constanța, de albanezi, care o numeau boza.

"Prin anii ’40, la o populație de 60.000 locuitori câți avea Constanța, erau 10 fabricanți de bragă albanezi și turci, care o distribuiau la magazine. Bragagiii ambulanți purtau un bidon galben în spinare, care avea un orificiu. Când negustorul se apleca puțin, braga curgea prin orificiu direct în pahar. Apoi, socialismul i-a desființat pe micii bragagii și a industrializat prepararea acestei băuturi. În Constanța anilor ’70, se fabricau 2.000 de litri pe zi în laboratorul TAPL, de pe str. Ilarie Voronca", povestea bătrânul bragagiu.

Precum v-am spus, circulă tot felul de rețete de preparare a brăgii, pe Internet. Noi, v-o oferim, astăzi, pe cea a lui Paris Goga, a celei mai bune băuturi de acest fel, fabricate în România, așa cum ne-a dictat-o bătrânul bragagiu: "La fabricarea băuturii se folosește un cazan cu pereți dubli, între care se introduce ulei. În vas se dă apa în clocot, peste care se toarnă grâul măcinat. După ce este fiert timp de 6 ore, conținutul se deșartă într-o covată întinsă și se lasă să se răcească. A doua zi, se ia cu canciocul, se pune în sită și se ia la lucrat cu maiul. Rezultă crema de bragă, în care, la 10 litri, se adaugă 100 până la 300 grame zahăr, după gust, plus 100 grame de miere de albine, pentru aromă. Din cremă, prin diluare cu apă, se obține braga, o băutură foarte hrănitoare și bogată în vitamine".

XXX

Braga a cam dispărut de pe piața locală. În urmă cu șapte - opt ani, mai găseai vara, la "Cuptorul cu plăcinte", în Mamaia, o băutură cu același nume, dar departe de ceea ce se servea la vestita simigerie "Victoria". Acum, aș da un cal pentru o bragă adevărată, cum o făcea Paris Goga. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3051 secunde