Criza stagiilor de practică pentru cadeți trebuie rezolvată de comunitatea maritimă!

Luni, 13 Ianuarie 2020
2330
Blocurile din municipiul Constanța par niște portcontainere încremenite la cheu. Au și echipaje; unele mai mari, altele mai mici, după cum a dat Dumnezeu. Dacă vreți să vă convingeți, dați adunarea! Veți constata că la fiecare scară de bloc locuiește cel puțin un marinar. Cu navigatorii dintr-un cvartal sau dintr-un cartier poți să asiguri ușor necesarul de personal navigant dintr-o întreagă flotă.


Scara blocului meu se numără printre cele mai productive. A dat, până în prezent, șapte navigatori. Între timp, pe doi dintre ei i-a chemat Domnul în flota Sa de pe apele Veșniciei. Alți doi, după absolvirea facultății, n-au reușit să se îmbarce pentru stagiul obligatoriu de cadet, astfel că s-au văzut nevoiți să își ia gândul de la cariera pe mare și să acosteze definitiv într-o activitate de la uscat.


Of, Doamne! în România sunt sute, dacă nu cumva mii de tineri care și-au frânt aripile după ce au absolvit învățământul superior marinăresc. Ani și ani au bătut pe la ușa firmelor de crewing, doar-doar se vor milostivi să-i trimită pe mare, pentru stagiul de cadeție. Nici măcar "sfânta șpagă" nu mai funcționează. Răspunsul primit e invariabil: "Nu avem locuri, armatorii nu mai angajează cadeți!"


Marea criză economică din anii 2009 – 2013, turbulențele de pe piața petrolului din ultimul deceniu, războiul comercial dintre SUA și China, precum și tensiunile din Golful Persic au afectat profund piața shipping-ul internațional. Flota mondială s-a trezit cu un excedent de capacități de transport, comparativ cu nevoile pieței, care ajunsese la 20% în 2013 – 2014. Numeroase companii de navigație s-au confruntat cu probleme financiare, unele dintre ele ajungând în incapacitate de plată.


Pentru a reduce cheltuielile, armatorii și operatorii navelor s-au orientat spre forța de muncă mai ieftină din Extremul Orient. În aceste condiții, nu doar cadeții, dar chiar și ofițerii și nebrevetații români prind tot mai greu un contract de îmbarcare. 


Ehei, altceva ar fi dacă Guvernul României, ministerele Transporturilor, Finanțelor și Muncii ar pune umărul la renașterea flotei maritime comerciale sub pavilion românesc. Am avea locuri de muncă mai multe pentru navigatorii români, am avea și locuri de practică pentru cadeți.


Un pas în această direcție a fost făcut în anul 2019, prin înființarea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Transporturilor. Ovidiu Cupșa, directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV, în calitate de membru al respectivului grup și înfocat susținător al acestui proiect, chiar a pregătit documentația necesară și întreaga fundamentare economică.


Să sperăm că grupul de lucru își va relua cât mai repede activitatea și se vor face și următorii pași. 


Cum rezolvă alte state situația


Dacă ne uităm peste gard, vom vedea cum rezolvă alte state maritime spinoasa problemă a locurilor de practică pentru cadeți. În Polonia, spre exemplu, Guvernul a lansat un program prin care se garantează plata a 75% a costurilor aferente unui stagiu de îmbarcare de șase luni pentru un număr de 400 de cadeți polonezi. Totodată, InterManager – o asociație comercială internațională din industria shipping-ului, împreună cu Sindicatul polonez OMK, se implică în acest proiect. De asemenea, a fost lansat un apel către toți operatorii de nave să participe la programul guvernamental.


Nu mă aștept ca vreun guvern din România să susțină financiar organizarea stagiilor de practică pentru cadeți. De altfel, pentru Ministerul Transporturilor, problemele cu care se confruntă absolvenții învățământului superior de marină sunt inexistente. Le-a analizat vreodată, a făcut ceva pentru ei în ultimii 20 de ani? Nimic! Dar de ce să vorbim despre cadeți, câtă vreme ministerul nu face mai nimic nici pentru cei ce dețin deja un brevet sau un certificat de capacitate în buzunar. Ehei, de multă vreme nu mai există în structura ministerului o direcție specializată în problemele personalului navigant!


În schimb, comunitatea maritimă ar putea să vină în ajutorul cadeților. Autoritatea Navală Română, CERONAV, instituțiile de învățământ superior marinăresc și firmele de crewing sunt entitățile care gestionează rezerva de forță de muncă marinărească a României. Toate trăiesc din banii câștigați de pe urma navigatorilor și ai viitorilor marinari. Este nu doar moral, dar și necesar din punct de vedere economic, ca o parte din veniturile lor să fie redirecționate spre organizarea stagiilor de practică! Ar avea numai de câștigat de pe urma creșterii numărului navigatorilor români.



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.3905 secunde