Creditul bancar și-a uitat rolul de motor al economiei, iar economisirea a înghețat

La 31 august 2020, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 277.319,2 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2019, suma era cu doar 2,78% mai mare.

Structura creditării arată, în continuare, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Principalul client al băncilor rămâne populația. La 31 august 2020, volumul împrumuturilor acordate acesteia a urcat la 53,29% din totalul creditării, respectiv la 147.781,9 milioane echivalent lei. În primele opt luni ale anului, împrumuturile acordate populației au crescut cu 3,17% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2019.

În schimb, creditarea agenților economici a făcut un salt de numai 0,71%, pe fondul recesiunii economice determinate de pandemia Covid-19. La 31 august 2020, împrumuturile totale ale agenților economici dețineau o pondere de numai 43,31% din total, însumând 120.117 milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 58,18%, fiind de 85.974,2 milioane echivalent lei. Creditele pentru consum, în sumă de 59.581,2 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 40,32%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, în martie 2017, de 5,86%, iar în decembrie 2019, de 2,47%. La sfârșitul lunii august 2020, sistemul bancar românesc a raportat credite restante de 6.948,5 milioane echivalent lei, reprezentând 2,50% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, ponderea creditelor restante este de peste 2,4 ori mai mare decât cea din august 2008, care era de numai 1,04%. Este de așteptat ca volumul creditelor restante să crească pe fondul recesiunii economice generate de pandemia Covid și a măsurilor de amânare a plății ratelor.

În județul Constanța, la 31 august 2020, băncile aveau în derulare credite în valoare de 10.642,3 milioane echivalent lei, din care 2,56% erau restante. Populația deținea 57,67% din totalul împrumuturilor (6.137,2 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 42,12% (respectiv 4.482,8 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 60,55% au fost obținute pentru locuințe, iar 35,74% pentru consum.

Scad economiile în valută

Nici economisirea nu înregistrează o dinamică mai vioaie. La 31 august 2020, depozitele (în lei și valută) din bănci au totalizat 177.200,7 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 0,82% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2019. Dar în timp ce economiile în lei au crescut cu 3,85%, cele în valută s-au diminuat cu 4,68%, semn al încrederii mai mari a românilor în moneda națională. În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 2,13%, ajungând la 6.195,9 milioane echivalent lei.



Creditarea va contribui la redresarea economiei

Este de așteptat ca piața creditelor bancare să se relanseze în perioada următoare, pe măsură ce vor fi aplicate măsurile de stimulare a economiei, prin acordarea creditelor de lucru și a creditelor de investiții.

Factorul dinamizator cel mai important îl reprezintă planul de investiții și relansare economică inițiat de Guvernul Orban. Începând cu data de 31 iulie 2020, Executivul a adoptat o serie de acte normative de care depinde punerea lui în practică. Pe lângă finanțările atrase din fonduri europene, agenții economici vor trebui să contribuie cu partea lor de cofinanțare și vor apela la împrumuturi bancare. Este de așteptat ca sistemul bancar să joace un rol important în redresarea și restructurarea economiei românești în următorii ani.