Constructorii de nave sunt disperați. Concurența neloială a Chinei și Coreei de Sud îi pune în pericol

Anii ´80 au adus în competiție Coreea de Sud, care și-a început ascensiunea, reușind să devanseze rapid Europa și să atace supremația Japoniei. În anul 2000, Coreea de Sud devenea primul constructor de nave al lumii. Tot atunci a început să se facă simțită prezența șantierelor navale din China pe piața internațională. Acestea au profitat de perioada de creștere economică și de avântul comerțului pe mare din anii 2005 - 2008, pentru a-și extinde activitatea.

În anul 2010, pe fondul crizei mondiale, China a reușit să devanseze, pentru prima oară, Coreea de Sud, devenind cel mai mare constructor naval al lumii, grație investițiilor guvernamentale, politicii salariilor mici și menținerii unui curs valutar defavorabil al yuanului (moneda chineză). În schimb, sud-coreenii îi depășiseră pe rivalii lor chinezi în ceea ce privește valoarea contractelor.

În ultimele două decenii, Coreea de Sud și China au dus o luptă în doi pentru întâietate, dominând împreună piața mondială. Supremația lor a fost construită cu ajutorul programelor guvernamentale și ajutoarelor de stat acordate șantierelor navale.

Uniunea Europeană a păstrat mari rezerve față de acordarea ajutoarelor de stat în această industrie, filosofia ei fiind aceea a concurenței curate, nealterate de subsidii din partea guvernelor.

Dar în condițiile crizelor economice și prezenței tot mai accentuate a intervenționismului de stat în economia unor țări exportatoare de nave, competiția bazată pe productivitate, calitate și costuri de producție reale a dispărut. Locul ei a fost luat, în fapt, de concurența ajutoarelor guvernamentale. De trei decenii, pe piață câștigă șantierele navale ce primesc un sprijin mai mare din partea statului, care pot coborî prețul și pot finanța lucrările de construcție.

Recesiunea economică generată de pandemia Covid-19 a afectat comerțul internațional, transporturile maritime și industria navală. La nivel mondial, în primele zece luni ale anului 2020 au fost lansate comenzi de construcție pentru 511 nave, față de 981 nave cu un an mai devreme. Pe de altă parte, practicile protecționiste din China și Coreea de Sud au afectat și mai mult industria navală europeană.

În acest context, Regatul Țărilor de Jos le-a înaintat statelor membre ale Uniunii Europene propunerea înființării unei coaliții care să facă presiuni asupra Comisiei Europene pentru a o determina să adopte instrumente de protecție comercială adecvate industriei navale.

Inițiatorii susțin că măsurile „anti-subvenții” și „antidumping”, impuse mărfurilor de import care trec granițele comunitare - adoptate de Organizația Mondială a Comerțului și Uniunea Europeană - nu pot fi aplicate și în cazul construcțiilor navale. De ce? Motivul este cât se poate de simplu: navele achiziționate de armatorii europeni din Coreea de Sud, China ori Japonia sunt înmatriculate, în cele mai multe cazuri, sub pavilioane de complezență. Astfel că, neintrând practic pe teritoriul vamal al țărilor europene, nu sunt supuse măsurilor restrictive.

Recent, Asociația Națională a Constructorilor Navali din România (ANCONAV) a adresat o scrisoare Guvernului Cîțu prin care îi solicită să se alăture inițiativei țărilor membre UE „în vederea întreprinderii demersurilor necesare pentru asigurarea competitivității industriei navale din Europa.”

În mesaj se arată că sectorul construcțiilor navale din UE așteaptă acțiuni concrete care să asigure protecția împotriva practicilor concurențiale neloiale.

„Încă din 1988, organizația care, la acel moment, reprezenta Comisia Europeană a anunțat adoptarea unor acțiuni împotriva denaturării schimburilor comerciale din partea șantierelor asiatice, recunoscând faptul că «industriei navale nu i se pot refuza aceste arme de apărare accesibile celorlalte industrii». Din păcate, niciuna dintre acțiunile anunțate nu a fost adoptată sau materializată vreodată. Ca urmare, Europa a pierdut teren în ceea ce privește construcția de nave comerciale și de tip off-shore. (…) Credem că noua strategie comercială a UE, adoptată la data de 18 februarie 2021, și măsurile privind subvențiile externe, care urmează să fie implementate, oferă Comisiei Europene contextul politic optim necesar rezolvării acestei lacune apărute în sistemul de protecție comercială și adoptării instrumentelor indispensabile prezervării și promovării sectorului construcțiilor navale europene. Capacitatea de producție navală a Europei este esențială pentru autonomia strategică europeană în ceea ce privește domeniul naval, dar și pentru ambițiile Europei de a conduce atât revoluția verde, cât și pe cea digitală. Miza o reprezintă autonomia, apărarea și securitatea Europei, precum și un milion de locuri de muncă și plusvaloarea adăugată de sectorul maritim economiei Europei. Este momentul să acționăm acum, înainte de producerea unor daune ireparabile!”, se arată în scrisoarea semnată de Florin – Marian Spătaru – președintele ANCONAV și Gelu Stan – directorul executiv al asociației.

În România, industria construcțiilor de nave asigură aproximativ 20.000 de locuri de muncă și are o cifră de afaceri de 1% din produsul intern brut.