Comerţ ca în Evul Mediu la târgul de legume-fructe de pe varianta Constanţa-Ovidiu

16428

Articole de la același autor

Se apropie toamna şi este sezonul conservelor pentru iarnă. Cele mai bune materii prime pentru zacuscă, suc de roşii, gemuri sau dulceţuri se găsesc la târgul de legume şi fructe de pe varianta Constanţa -Ovidiu. Dar modul în care se face aici comerţ de zeci de ani este ca în Evul Mediu şi nu ne referim la troc, ci la mizeria care domină peste tot.





Târgul de legume-fructe de pe varianta Constanţa-Ovidiu este cel mai mare şi cel mai cunoscut de gospodine. 12 luni pe an, 24 din 24 aici se tranzitează marfă din toată ţara. Vin tiruri cu ceapă şi cartofi de la Suceava, de la Covasna sau Botoşani. Pentru că Dobrogea nu este un bazin legumicol, la târg se comercializează legume din cele mai productive zone ale ţării, cum ar fi Buzău, Ialomiţa, Ilfov, Girugiu. De cele mai multe ori, căci nici nu se poate altfel, cei care vând la târg nu sunt direct producătorii ci intermediarii care cumpără cu un preţ şi vând cu altul. Oricum, faţă de preţurile din pieţele din oraş, aici sunt mult mai mici şi ai de unde alege. În pieţe, preţul este menţinut la toate tarabele la fel, parcă sunt înţeleşi să nu difere şi te întrebi unde este economia de piaţă liberă. Mai mult, la noi preţul este dictat de previziunile meteorologice, dacă plouă o zi şi preţul roşiei s-a dublat.





Condiţii insalubre pentru comercianţi

Târgul de legume-fructe este la primele ore ale dimineţii un furnicar de oameni şi dubiţe care vin şi fac aprovizionarea pentru oraş. Dar oamenii care sunt nevoiţi să stea şi câte o lună până îşi vând marfa, dorm în maşini, pe cartoane sau în corturi improvizate. Sunt peste 100 de astfel de tarabe improvizate cu marfa expusă direct pe jos sau pe peleţi, cu cântare şuie aşezate în colbul alb al pietrişului mărunt proaspăt turnat.



„Vând de aproape 20 de ani şi m-am îmbolnăvit. Nu avem condiţii doar ce ne facem singuri. Apa curge printr-un furtun şi toată marfa se umple de praful alb. Acum o săptămână au turnat pietriş mic de la fabrica de cretă şi am obervat că au început să-mi crape călcâiele”, ne-a spus Ioana S. vânzătoare de roşii.

Alţi comercianţi sunt din Buzău şi au venit cu toată familia în Constanţa să vândă legume la târg. „Avem patru copii, trei fete şi un băiat. Băiatul a rămas la Buzău cu soacra. Vindem de zece ani legume aici la târg. Vrem să dăm fetele la şcoală şi strângem bani, pentru că la noi, la rromi fetele nu merg la şcoală, se mărită. Noi nu vrem să le mărităm de mici, vrem să aibă o şcoală să facă ceva în viaţă, să le fie mai uşor”, ne-a povestit Maria Toma, din Buzău.



Copiii celor care stau cu lunile în tarabele improvizate nu au unde să se spele, dorm pe unde apucă şi rar se întâmplă să facă o şcoală. Singura toaletă care există în tot târgul are doar apă rece şi mizeria este peste tot. „Noaptea este cel mai greu. Dormim pe cartoane şi ne mănâncă ţânţarii, iar de multe ori nu poţi închide ochii pentru că cei de lângă tine au chef de petrecut şi ascultă muzică până târziu în noapte”, a declarat Varvara C. comerciantă din Ialomiţa.

Pericolul din firele de tensiune

La finalul reportajului nostru în această locaţie, nu putem să nu ne întrebăm cum de a fost aşezat cel mai mare târg de legume-fructe din Constanţa lângă staţia de transformare de mare capacitate a curentului electric, ştiindu-se că liniile de înaltă tensiune sunt periculoase pentru sănătate. Legea spune că distanţa de protecţie este de 55 de metri pentru tensiunea de 220 kV şi de 24 de metri pentru tensiuni până în 110 kV. Oricum ar fi, zona este împânzită de stâlpi şi fire care zumzăie periculos. Poate în viitorul apropiat vom avea un târg modern la standarde europene!





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5241 secunde