Cerealele propulsează traficul de mărfuri pe canalele navigabile spre un nou record

Atractivitatea canalelor navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari este în creștere pentru importatorii și exportatorii din Europa Centrală și de Est. Acțiunile de promovare a acestei căi de navigație, dar și intensificarea lucrărilor de dragaj pe Dunăre, pentru asigurarea adâncimilor minime de navigație, au contribuit la creșterea fluxurilor de mărfuri în anul 2019.

"În primele nouă luni ale acestui an, traficul pe canalele navigabile a fost de 26,849 milioane de tone capacitate, cu 9,1% mai mare față de aceeași perioadă din 2018. Au fost transportate 12,750 milioane de tone de mărfuri, cu 21% mai mult decât în același interval de timp din 2018", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Lucian Matei - șeful serviciului trafic din cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. 

Seceta din ultimele luni a făcut ca adâncimile să scadă sub cota de navigație, pe o serie de sectoare ale Dunării. Din acest motiv, transportatorii au fost nevoiți să încarce barjele pe jumătate. Odată cu venirea ploilor, cotele Dunării au început să crească, ducând la relansarea traficului de mărfuri. De aceea, previziunile pentru următoarea perioadă sunt optimiste. 

Dacă ritmul de creștere a fluxurilor de mărfuri se va menține neschimbat în următoarele luni, canalele navigabile vor încheia anul cu un trafic de peste 17 milioane tone. Vechiul record datează din 2016 și a fost de 14,554 milioane de tone.

În structura mărfurilor, cerealele au trecut pe primul loc, cu o pondere de 40%. Pe locul al doilea se situează minereurile și produsele de carieră, cu o cotă de 35%. În ianuarie 2018, ele reprezentau 54,31% din totalul mărfurilor derulate. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 12%, produse chimice - 6%, metal și produse din metal - 4%, ciment – 2%, produse alimentare - 1%.

Canalele navigabile, în slujba Europei

În primele nouă luni ale anului s-a produs un salt uriaș al traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie 2018, acesta era de numai 39% din total, în perioada ianuarie – septembrie 2019 a sărit la 53%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european. 

Din totalul de 12,750 milioane de tone de mărfuri derulate în primele nouă luni ale acestui an, în contul României au fost transportate 47%, pentru Serbia - 29%, Ungaria - 8%, Bulgaria - 10%, Austria - 2%, Germania, Croația și Republica Moldova - câte 1%.

În intervalul ianuarie - septembrie 2019, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 18.548 unități navale, din care: 12.760 barje, 2.531 șlepuri, 52 nave fluvio-maritime, 3.168 remorchere împingătoare, 37 pasagere. 

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.

O cale de transport prea puțin folosită

Trebuie amintit faptul că importatorii și exportatorii europeni sunt tot mai interesați să recurgă la transportul fluvial pentru mărfurile lor, întrucât acesta este mai sigur și mult mai ieftin decât cel rutier și feroviar. 

În continuare, potențialul de transport al Dunării este slab folosit, sub 2%, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a lansat, între timp, Strategia Dunării și a alocat importante resurse financiare. Motivele sunt numeroase. Multe dintre cele 70 de porturi situate de-a lungul celor 2.414 km ai fluviului au o infrastructură și suprastructură de acces sărăcăcioasă, o structură a proprietății și modele administrative diferite, sisteme de reglementare necoordonate. În plus, se confruntă cu o reducere a investițiilor private în zona portuară și o scădere a resurselor umane pentru acest sector de activitate.

Pe Dunăre și canalele navigabile, creșterea transportului de mărfuri vrac nu ridică probleme. Lucrurile se schimbă în cazul mărfurilor containerizate. Dacă unele porturi fluviale, inclusiv cele românești, s-au mai dotat cu instalații pentru încărcarea și descărcarea containerelor, în schimb, nu există nave fluviale specializate în transportul containerelor. Până în 2012, transportul acestora s-a făcut exclusiv cu barje standard nepropulsate. 

Pe 23 martie 2012 a fost încărcat pentru prima oară în portul Constanța - Sud un portcontainer fluvial, autopropulsat. Nava "Ganzepoort", sub pavilion olandez, a preluat 96 containere duble și 20 containere simple pentru Budapesta. În transportul pe Rin, prezența unor asemenea nave este ceva obișnuit, dar pentru Dunăre a fost o premieră.

Pe canalul Dunăre - Marea Neagră, traficul de containere a crescut, dar continuă să se mențină la cote foarte mici, a precizat Lucian Matei. Dacă în primele nouă luni ale anului 2018, au fost transportate 406 containere, în aceeași perioadă din 2019, au tranzitate pe canal 643 de containere.