Meșterii croitori, pe cale de dispariție

Cel mai tânăr croitor din cooperația meșteșugărească constănțeană are 46 de ani

432
Cel mai tânăr croitor din cooperația meșteșugărească constănțeană are 46 de ani - mesteriicroitori-1570738030.jpg

Articole de la același autor

Prin anii ’60, când mă făcusem ceva mai măricel, mă lua mama de mână și mă ducea la croitor, să-mi ia măsura pentru pantaloni, cămăși ori paltoane. Pe-atunci nu exista îmbrăcăminte "de gata"; totul se făcea "de comandă". Trupele sovietice de ocupație abia ce plecaseră din țară, în 1958, după ce o sărăciseră bine. În schimb, ne lăsaseră viața pe cartelă. 


Pe-atunci totul era raționalizat și cartelat: pâinea, laptele, uleiul, carnea, pânza pentru izmene, stamba pentru rochii și fuste, stofa pentru costume. Din materialele cumpărate de mama pe cartelă îmi croiau meșterii îmbrăcămintea de zi cu zi. 
Și-avea orașul Constanța o mulțime de croitori, care de care mai vestiți. Rândurile lor creșteau mereu, odată cu orașul care începuse să se extindă spre Nord, Vest și Sud. Pe măsură ce se deschideau noi șantiere de investiții, se construiau blocuri și cartiere noi, în care era cazată forța de muncă adusă de peste tot, dar mai ales din Oltenia și Moldova. 
Ehei, era nevoie de-o armată de croitori pentru a îmbrăca o populație ce creștea văzând cu ochi, iar tinerii se înghesuiau să învețe meseria. 


Croitorii aveau un statul social înalt 
Vadul comercial al orașului - strada Ștefan cel Mare - avea cele mai multe ateliere de croitorie. Toate făceau parte din cooperația meșteșugărească. În acele vremuri, croitorii aveau un statut social înalt, erau curtați de clienți, câștigau bine și aveau un standard de viață ridicat. 


Dacă îmi aduc bine aminte, pe la sfârșitul anilor ’70, a fost înființată "Casa Modei", o unitate de elită a croitorilor constănțeni. Când cineva îți admira rochia sau croiala costumului, era o adevărată mândrie să spui că ți le-ai făcut la "Casa Modei", la meșterul Gevat. Ăsta era un tătar al naibii de priceput, un adevărat artist! El mi-a croit primul meu costum, pe care l-am îmbrăcat ca ginerică, în februarie 1972. 


Dar, ce să mai discutăm! La sfârșitul anilor ’80, micile meșteșuguri erau în floare. În Constanța, ateliere erau răspândite pe strada Ștefan cel Mare, în Piața Griviței, pe bulevardul Tomis și în cartierul Obor. Aveai de unde alege: croitorii, ateliere de cizmărie, de mecanică fină, de tâmplărie, de instalații sanitare, de reparații radio-tv, de rame și geamuri, ceasornicării, studiouri foto și tocilării. 


Șocul post-decembrist 
După decembrie 1989, granițele țării s-au deschis pentru toți și toate, dar mai ales pentru importuri. Piața constănțeană a fost invadată de televizoarele cu circuite integrate, de camerele foto digitale, de ceasurile electronice, de confecțiile și încălțările made in Italia, Turcia și China, de mobila italienească, de tâmplăria metalică tip termopan, de noile generații de instalațiile sanitare. 


Cele mai multe dintre atelierele meșteșugărești n-au rezistat șocului și au tras obloanele. Progresul tehnic, producția de serie și importurile le-au luat meseriașilor pâinea de la gură. Vremurile erau vitrege pentru micile meșteșuguri. Prea puțini meseriași au rezistat, deși au făcut efortul să se adapteze din mers la schimbări, să se reprofileze, să-și diversifice activitatea, să-și găsească un loc în piață. 


În decurs de trei decenii, croitoriile s-au golit de clienți. Multe dintre ele n-au supraviețuit schimbărilor. Au mai rămas croitorii care au reușit să se reprofileze, să se plieze pe nișele de piață pe care industria de serie nu le poate ocupa: segmentul de jos - al lucrărilor de modificare și de mici reparații la îmbrăcămintea de serie; segmentul de sus - al luxului vestimentar, al lucrărilor unicat sau de serie foarte mică; segmentul extrem - al croielilor speciale, pentru persoanele cu o constituție aparte, în afara tiparelor obișnuite cu care lucrează marea industrie. 


Doar progresul tehnic e de vină? 
În urmă cu două zile, am intrat într-un atelier de croitorie și l-am rugat pe meșter să-mi înlocuiască fermoarul stricat. Din vorbă în vorbă, am aflat că se numește Leo Stângaciu, are 46 de ani și este croitor din 1991, când a intrat în sistemul cooperației meșteșugărești. 


"La Revoluție, în cooperația meșteșugărească din Constanța erau 800 de meseriași: croitori, blănari, cojocari, brodeze. Astăzi mai suntem 50. 


Pentru croitori este tot mai greu, tot mai dificil să reziste pe piață. Nu se mai primesc comenzi mari, nu se mai confecționează paltoane, pardesiuri, costume. Cele mai multe solicitări din partea clienților sunt pentru modificări la îmbrăcămintea cumpărată «de gata». Au dispărut unitățile de prelucrare a lânii, filaturile și țesătoriile. Astăzi, materialele de confecții vin din import. Prea puține se mai fabrică în România. 


În unitatea în care lucrez eu, n-au mai venit tineri din anul 2000. Eu am rămas cel mai tânăr croitor din cooperația meșteșugărească constănțeană. Poate în afara cooperației or fi alții mai tineri, dar nu îi știu eu. 
Astăzi, nu se mai pregătesc croitori. Școlile de croitorie au dispărut, pentru că tinerii nu mai vor să practice această meserie. Preferă meserii mult mai rentabile, mai bănoase. Cei ce am rămas să practicăm croitoria reușim să supraviețuim, dar nu o ducem grozav. Asta-i realitatea!", a afirmat meșterul. 


XXX 
E bine sau e rău că micile ateliere de producție și meșteșugarii lor au cam dispărut, că industria de serie a invadat piața confecțiilor, că pieile nu se mai tăbăcesc în țară, că nu mai sunt darace, iar lâna ajunge la gunoi, că nu mai avem filaturi, țesătorii și suntem nevoiți să importăm stofele, pânzeturile, pieile și blănurile, că au dispărut școlile de croitorie?
Oare cine este de vină că s-a ajuns în această situație? Doar progresul tehnic? Nu cumva este și vina guvernaților care nu au făcut nimic pentru încurajarea industriei ușoare românești, a cooperației meșteșugărești, a micilor meseriași, dar au făcut totul pentru a deschide porțile concurenței neloiale a mărfurilor turcești, chinezești, thailandeze și italiene? 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.4519 secunde