Cea mai severă secetă din ultimul secol a distrus 30% din producție la culturile de toamnă și 70% la pomii fructiferi timpurii
Articole recomandate
Investiție majoră în Portul Constanța, printr-un parteneriat public privat cu investitori din Emiratele Arabe Unite
18 Aprilie 2024
CECCAR: Ediţia a doua a Concursului de cultură şi educaţie financiar-contabilă, la Liceul „Virgil Madgearu”
18 Aprilie 2024
Țițeiul kazah KEBCO, în topul cererii europene
18 Aprilie 2024
„Portul Constanţa a devenit cel mai important hub de distribuţie la Marea Neagră pentru Europa Centrală şi de Est”
18 Aprilie 2024
Comisarul Majestăţii Sale pentru Comerţ şi Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, vizită în Portul Constanţa
17 Aprilie 2024
Ministrul Transporturilor anunță schimbări majore la TAROM
17 Aprilie 2024
Pierderea medie a producției la culturile de toamnă din cauza secetei depășește 30% față de un an normal, în timp ce la pomii fructiferi timpurii se duce către 70%, susține Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Șisești.
"Peste tot în țară situația nu este bună, iar în unele locuri este chiar dramatică, pentru că sunt pierderi de 100% la culturile de toamnă. În zona Dobrogei, dacă nu va fi ploaie, vor fi probleme mari și la culturile de primăvară. În unele părți ale Dobrogei nu a plouat aproape deloc, iar în altele ploile au fost de multe ori extreme, nefavorabile. Sunt probleme mari pentru că nu există aprovizionare a solului cu apă, iar consumul de apă se mărește, cu atât mai mult cu cât am vazut densități destul de mari semănate la culturile de primăvară. La culturile de toamnă media pe țară a pierderilor depășește depășește 30% față de un an normal. Pierderi există practic peste tot, inclusiv în zonele unde s-au făcut tehnologii de cea mai înaltă clasă la cultura grâului, iar la rapiță sunt zone foarte întinse în care pierderea este mai mult de jumătate", a declarat, pentru Agerpres, Valeriu Tabără, care a fost și ministru al Agriculturii.
Acesta susține că sunt foarte puține zone în țară unde este "cât de cât o normalitate", respectiv în partea de nord-vest a țării, începând de la Oradea către Satu Mare, în nordul Moldovei și în Câmpia de Vest, locuri în care a mai plouat, dar nu suficient nici în aceste regiuni, respectiv astfel încât să nu fie deloc afectate culturile.
În ceea ce privește pomii fructiferi, mai ales cei timpurii, Tabără susține că pierderea ajunge până la 70%, aceștia fiind afectați, în primul rând, de temperaturile scăzute din primăvară.
"Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat stațiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la minus 7 - minus 9 grade Celsius și practic tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireș și chiar prun, au fost afectate de acest îngheț, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a țării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caișii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puține locuri există caise", a menționat Tabără.
Pe de altă parte, temperaturile scăzute din primăvară nu au afectat foarte mult vița de vie, dar sunt efecte negative "incredibile" din cauza secetei.
"Cultura viței de vie nu a fost foarte mult afectată de temperaturile scăzute din primăvară, doar în puține cazuri, dar sunt efecte incredibile din cauza secetei la viță de vie. La stațiunea Bujoru, și în toată zona Constanței, sunt probleme la evoluția lăstarilor de pe corzile lăsate pentru rod și nu vor fi producții la nivele de competitivitate în aceste an, chiar dacă unele vor fi de calitate, însă există o extrem de mare neuniformitate în evoluția plantei de viță de vie. Probleme sunt nu numai în sudul țării, ci și în alte zone", a adăugat președintele ASAS.
În privința culturilor de primăvară, fostul ministru al Agriculturii spune că în multe locuri din țară acestea "au răsărit bine", iar zonele cu probleme din cauza secetei sunt în prezent limitate.
"Culturile de primăvară trebuie să le urmărim, ele au răsărit bine în multe locuri, doar în cele unde s-a greșit tehnic nu au răsărit sau unde a fost secetă mare, dar deocamdată sunt zone mai limitate din acest punct de vedere. Porumbului îi place să aibă după răsărire temperaturi mai ridicate, iar seceta nu a influențat deocamdată foarte mult porumbul decât acolo unde nu a fost deloc apă după răsărire. Avem însă un alt fenomen, de exemplu la Lovin, unde temperaturile scăzute din luna aprilie, când grâul era în burduf, au omorât jumătate din spice. Un fenomen pe care nu l-am mai văzut de foarte mulți ani. Și acesta nu a afectat doar 2-3% ci merge până la 20-30% în lan și doar jumătate din spic este fertil. Temperaturile scăzute din martie și aprilie au fost distrugătoare", a explicat Valeriu Tabără.
Comentând deciziile luate de autorități în această perioadă, Tabără spune că aceste comisii de evaluare a pagubelor din cauza secetei "nu s-au mișcat deloc cum trebuie", deoarece trebuiau să termine demult aceste evaluări. "Fenomenele era previzibile din luna februarie și au fost avertizați încă de atunci. Mai mult, toate instituțiile au rămas blocate și prin măsurile luate împotriva coronavirus, deși în Ordonanțele militare, la intervențiile noastre, s-a dat libertate în agricultură, inclusiv instituțiilor care se ocupau de agricultură. Au început foarte târziu evaluările, încă mai fac evaluări și acum este foarte greu de recuperat. Se puteau recupera unele pierderi de către fermieri dacă aceste evaluări erau făcute rapid și se lua o decizie. Este inacceptabilă o astfel de situație", afirmă fostul ministrul al Agriculturii.
Potrivit analizei costurilor realizate de cercetătorii ASAS pentru acordarea despăgubirilor către fermierii afectați de secetă, evaluarea pagubelor și a pierderilor la rapiță trebuie să înceapă de la limitele de costuri de 3.100 - 3.200 lei/hectar. De asemenea, la grâul de toamnă, evaluarea pierderilor și stabilirea cuantumului de despăgubire trebuie să pornească de la limitele de costuri necesare realizării de producții de grâu pentru consum de la intervalul de deviz de 3.500 - 4.000 lei/hectar.
În data de 4 iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că au fost întocmite procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă pe o suprafață de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însămânțate în toamna anului trecut. Județele cele mai calamitate sunt: Constanța, cu 329.000 hectare, Tulcea cu 122.000 hectare, Botoșani -105.000 hectare, Ialomița - 103.000 hectare, Timiș - 75.000 de hectare și Buzău, cu 69.000 de hectare.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 05 Iunie 2020
Marţi, 26 Mai 2020
Sâmbătă, 11 Aprilie 2020
Vineri, 10 Aprilie 2020
Sâmbătă, 04 Aprilie 2020
Marţi, 28 Ianuarie 2020
Joi, 05 Septembrie 2019
Miercuri, 21 August 2019
