Ce leac are Fiscul pentru molima insolvențelor

Numărul firmelor care nu își mai pot achita, la termenul scadent, taxele și impozitele, facturile de mărfuri și servicii ori creditele bancare, fiind nevoite să își declare insolvența, a explodat în perioada de vârf a recesiunii. Fenomenul s-a domolit pe măsură ce economia s-a relansat.

La nivel național, numărul noilor intrări în insolvență a evoluat astfel: anul 2010 - 21.692 unități; anul 2011 - 16.916 unități; anul 2012 - 16.404 unități. În județul Constanța, statistica intrărilor în insolvență a avut următoarea dinamică: anul 2010 - 990 unități; anul 2011 - 840 unități; anul 2012 - 498 unități.

Declararea insolvenței poate fi un balon de oxigen, în încercarea de a câștiga timp și a pune în practică un plan de reorganizare a afacerii, întrucât se suspendă toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită. Este stopată curgerea dobânzilor, majorărilor de întârziere și a penalităților pentru creanțele negarantate. Furnizorii de curent electric, gaz și apă nu au dreptul să sisteze serviciile, iar desfacerea contractelor de muncă nu necesită parcurgerea procedurii de concediere colectivă, preavizul acordat fiind de 15 zile.

Practica a dovedit că metoda insolvenței este folosită de multe ori cu rea credință, în scopul fraudării creditorilor și pentru a nu se plăti taxele și impozitele dato-rate statului.

De aceea, la solicitarea pre-mierului Victor Ponta, Ministerul Finanțelor Publice lucrează la modificarea legislației. Potrivit propunerilor existente, pe viitor, administratorii ar putea răspunde cu propria avere, dacă sunt găsiți vinovați de intrarea firmelor în insolvență. Ei vor fi obligați să acopere, parțial sau integral, datoriile companiilor. În plus, timp de 10 ani de la data hotărârii judecătorești, nu vor mai putea ocupa funcția de administrator.

Sarcina de a identifica persoanele vinovate de intrarea în in-solvență îi revine administratorului judiciar sau lichidatorului. La cererea lor, judecătorul sindic poate dispune ca o parte sau întreaga datorie a debitorului să fie suportată de membrii organelor de conducere și de supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului.

Acestea vor fi ținute responsabile dacă au folosit bunurile sau creditele firmei pe care o conduc în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, dacă au făcut acte de comerț în interes personal sub acoperirea firmei, sau au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, firma la încetarea de plăți, dacă au ținut o contabilitate fictivă, dacă au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, dacă au deturnat sau au ascuns o parte din activul firmei ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia, dacă au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura firmei fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți, dacă au plătit sau au dispus să se plătească, în luna precedentă încetării plaților, cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.

Aprobarea acestor propuneri ar putea avea un efect curativ asupra economiei, să o lecuiască de molima insolvențelor.