Ce înseamnă trecerea Registrului Comerțului la Camera de Comerț

Un subiect intens discutat la nivel oficial ori informal în ultimele zile este cel al revenirii Registrului Comerțului în subordinea Camerelor de Comerț, acolo de unde a plecat în 2002, când s-a decis trecerea lui în subordinea Ministerului Justiției. Conducerea Camerei de Comerț Constanța susține că astfel s-ar face practic o dreptate. "Registrul Comerțului a fost creat de Camerele de Comerț. Noi la nivelul anilor ‘90 am primit un act normativ și în baza lui am creat Registrul Comerțului, fără să primim niciun ac, nicio ață, nici un scaun, nici un calculator. A fost plecat de la zero. Ceea ce se vede astăzi, probabil cu excepția mutării dintr-un sediu în altul, Registrul Comerțului este creația Camerelor de Comerț din România", a precizat președintele Camerei de Comerț Constanța, Mihai Daraban. Potrivit acestuia, prin revenirea Registrului la Camera de Comerț ar avea de câștigat și mediul de afaceri local, dar și bugetul de stat. "Agenții economici vor avea posibilitatea să aibă un control direct, în sensul bun al cuvântului, asupra Registrului Comerțului, bineînțeles, prin intermediul Camerelor de Comerț. Este un avantaj teribil pe care acum nici un agent economic nu-l are. Nici nu au cum să reclame ceva, că nu-i ascultă nimeni. La ora actuală Registrul este la Ministerul Justiției și nu ai de comentat prea mult. Este o abordare cu totul alta a Registrului Comerțului. Plus că s-ar aduce bani la bugetul de stat, nu ceea ce se întâmplă acum. Registrul nu aduce bani la bugetul statului, pe de o parte, și în al doilea rând este ostil mediului de afaceri ca și abordare, ca și mod de a privi lucrurile, ca și mod de lucru efectiv cu agentul economic", a mai explicat președintele Camerei de Comerț Constanța. 

Mihai Daraban a subliniat faptul că Registrul a fost al oamenilor de afaceri, nu a fost al Justiției, probabil singurul parteneriat public - privat care a funcționat în România și care în 2002 a fost distrus.

Referitor la reprezentativitate, deși Constanța are 620 de membri înscriși la Cameră, aceștia reprezintă 90% din PIB-ul județului.

Păreri contra

Pe de altă parte, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a anunțat că susține statutul actual de instituție publică a Registrului Comerțului, în subordinea Ministerului Justiției. În opinia reprezentanților Consiliului, aprobarea trecerii Registrului Comerțului la Camera de Comerț ar duce la creșterea birocrației și a cheltuielilor administrative ale întreprinzătorilor, dar și la reducerea importantă a veniturilor bugetare, sume foarte mari (de aproximativ 40 milioane de euro) urmând să fie trecute de la bugetul de stat, într-un buget privat, al Camerei de Comerț.

De asemenea, Consiliul Național al Întreprinderilor din România mai susține că preluarea Registrului Comerțului de către Camera de Comerț va avea efecte negative și asupra îndeplinirii în mod obiectiv și echidistant a serviciilor publice stabilite în sarcina Registrului Comerțului (scopul Camerelor fiind acela de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor în raport cu autoritățile publice), asupra aplicării prevederilor comunitare în domeniul furnizării informațiilor către cei interesați în timp util și asupra aplicării sancțiunilor comercianților, membri ai camerelor, pentru nerespectarea acquis-ului comunitar transpus în legislația română (pentru neîndeplinirea obligațiilor de publicitate).