Ce afectează mai grav portul Constanța: pandemia Covid-19 sau lipsa irigațiilor din agricultură?

1472
Ce afectează mai grav portul Constanța: pandemia Covid-19 sau lipsa irigațiilor din agricultură? - ceafecteazamaigravportulconstant-1587999285.jpg

Articole de la același autor

Dacă n-ai vedea ici-colo silueta zveltă a unei macarale executând piruete și înclinându-se grațioasă în fața navei trase la cheu, ai spune că portul Constanța a intrat în vacanță. Mulțimea docherilor și mecanizatorilor de pe platformele de lucru parcă a intrat în pământ. Te întrebi: cine încarcă și descarcă navele aflate în danele de operare, dacă oamenii au dispărut?

Oare restricțiile impuse de pandemia Covid-19 i-a făcut invizibili?


Nu doar lucrătorii nu se mai văd, dar și navele au cam început să dispară din trafic, semn că pandemia a afectat comerțul internațional. Înainte de declanșarea crizei, în danele de operare erau zilnic 35 - 40 de nave. Luni, 27 aprilie 2020, în portul Constanța se aflau la încărcare - descărcare doar 24 de nave, iar în zona Midia, o navă.

Din cele 530.593 de tone de mărfuri manipulate, cerealele (grâu, porumb și floarea soarelui) reprezentau 60,68%. Urmau: hidrocarburile (benzină și motorină) - 11,31%, cărbunele energetic - 8,04%, produsele chimice (uree și fosfat) - 6,63%, materialul lemnos (cherestea și plăci MDF) - 4,90%, mărfurile containerizate - 2,47% și fierul vechi - 2,32%. În rada portului așteptau să intre la operare opt nave, din care trei nave urmează să încarce cereale (porumb și orz).

S-a redus și numărul navelor care și-au anunțat sosirea în portul Constanța. Dacă înainte de declanșarea pandemiei erau avizate, cu două săptămâni înainte, escalele a 70 - 90 de nave, ieri, numărul lor a coborât la 49 de nave, din care 25 de nave sunt portcontainere.

Este limpede faptul că industria portuară va trece, la fel ca întreaga economie mondială, printr-o perioadă dificilă, că veniturile tuturor agenților economici portuari vor fi afectate.

Situație dramatică în agricultură

Având în vedere faptul că cerealele și semințele uleioase reprezintă circa 60% din traficul de mărfuri, chiar și după ridicarea restricțiilor și relansarea economiei mondiale, portul Constanța va avea de suferit ca urmare a situației dramatice din agricultură.

Culturile de păioase din Moldova și Dobrogea sunt grav afectate de secetă. 2,9 milioane de hectare cultivate cu grâu, secară, orz, orzoaică și rapiță sunt compromise. Nici în celelalte regiuni agricole situația nu e roză. Se estimează că producția de grâu din 2020 ar putea fi de numai 5 - 6 milioane de tone, față de circa 9 milioane de tone cât se produc de regulă. Lipsa apei pune în pericol și culturile de porumb și floarea soarelui înființate în primăvară.



Portul - oglinda economiei


După cum se știe, traficul din portul Constanța reflectă evoluția economiei naționale. În ultimii 30 de ani, odată cu dispariția a numeroase capacități de producție din industria constructoare de mașini, industria chimică și siderurgică, structura traficului de mărfuri derulate prin port s-a schimbat dramatic. Astăzi, nu se mai trimit peste hotare tractoare, combine, strunguri, rulmenți și componente pentru vagoane, cantitățile de produse metalice (țevi, laminate și profile) exportate au scăzut dramatic, la fel ca și importurile de materie primă pentru industria siderurgică autohtonă.

Pe de altă parte, transformările din agricultură, determinate de concentrarea terenurilor, înnoirea parcului de mașini și utilaje agricole și finanțarea europeană au dus la creșterea producțiilor de cereale și a cantităților destinate exportului.

Portul Constanța a rezonat la aceste schimbări, reprofilându-și capacitățile de operare și investind în domeniul cerealier. Dacă, în anul 2014, capacitatea totală autorizată, de depozitare a cerealelor era de 1.088.300 tone, în 2020, a ajuns la 1.547.000 tone, reprezentând 43,48% din cea a județului Constanța și peste 5% din cea a țării.

Ce-ați zice dacă…

Din păcate, recoltele agricole și cantitățile de cereale disponibile la export depind de mila cerului, întrucât cea mai mare parte a suprafeței agricole a țării este neirigată. Astfel, portul Constanța a ajuns să sufere alături de agricultori în anii secetoși și să se bucure împreună cu ei în anii cu ploi.

Dacă dependența dintre operatorii portuari și fermieri a ajuns să fie atât de mare, de ce n-ar investi companiile din portul Constanța în agricultură, mai exact în sistemul de irigații? Ce-ați zice dacă operatorii portuari ar înființa societăți de irigații, în parteneriat cu fermierii? Rezultatul ar fi creșterea constantă a producțiilor agricole, a cantităților destinate exportului și încetarea dependenței acestora de capriciile naturii. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5781 secunde