Câtă muncă la negru mai avem în județul Constanța?

Fenomenul muncii la negru nu este românesc. Este larg răspândit în întreaga lume. Comisia Europeană preferă noțiunea "muncă nedeclarată".

O cercetare realizată în țara noastră, în anul 2010 pe un eșantion de 28.000 de gospodării a estimat numărul lucrătorilor fără contracte legale de muncă la 1,6 milioane de persoane. De atunci și până astăzi, în raportările Institutului Național de Statistică, estimările privind "munca la negru" din economia românească se mențin la 1,5 milioane de lucrători.

Este evident că piața muncii, cu 4,5 milioane de lucrători legali, este puternic distorsionată de acest fenomen și că statul român are o misiune extrem de dificilă în câștigarea războiului cu economia subterană.

Ilegaliștii sezonului estival

În județul Constanța, lucrează, cu forme legale, 195.000 de salariați, a precizat Tiberiu Pleșu, inspectorul șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM). 20.683 dintre ei au două sau chiar trei locuri de muncă. Din acest motiv, numărul contractelor individuale de muncă înregistrate de cei 20.500 de angajatori este mai mare decât al salariaților, ridicându-se la 215.683.

De la începutul anului și până la data de 8 septembrie 2014, cei 30 de inspectori ai ITM Constanța au efectuat controale la 4.300 de agenți economici (o cincime din total) și au verificat statutul a circa 90.000 de lucrători.

"Inspectorii noștri au depistat 1.170 de lucrători la negru. Peste 500 dintre aceștia lucrau în domenii conexe turismului de pe litoral: restaurante, hoteluri, pe plaje, comerț și servicii. Restul activau în construcții, comerț, servicii și agricultură. Faptul că dintre cei 90.000 de lucrători verificați, doar 1,3% munceau fără forme legale, ne determină să credem că în ultimii ani, la nivelul județului nostru, am reușit să ținem sub control fenomenul" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Tiberiu Pleșu.

În agricultură, există o situație specială, întrucât legea permite lucrul cu zilierii. În ultimii trei ani, au fost înregistrați 26.400 de zilieri, în medie 8.800 pe an. Cu toate că în cazul acestora fiscalitatea aferentă muncii este mică (se plătește doar impozitul de 16% pe venit), unii dintre angajatori nu se dau în lături să încalce legea.

De la începutul anului și până în prezent, ITM a aplicat 611 sancțiuni pentru munca la negru, dintre care: 555 amenzi, în valoare totală de 6.270.000 lei, și 56 avertismente. Amenzile au variat între 10.000 și 20.000 lei.

15 angajatori care au refuzat să primească organul de control sau nu au dat curs invitației de a se prezenta la ITM au fost sancționați cu amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Alți 15 s-au ales cu dosare penale pentru utilizarea unui număr mai mare de cinci lucrători la negru, relatează inspectorul șef adjunct.

Inspectorii înjurați și amenințați

Trebuie spus că, de regulă, angajatorii supuși controlului nu sunt aleși la întâmplare. "În principal, se acționează în baza unui program cadru, care cuprinde sectoarele de mare risc. În aceste domenii, se organizează campanii de verificări. În prezent, împreună cu Antifrauda Fiscală și Poliția, efectuăm controale la firmele de morărit și panificație. Cei 30 de inspectori au un grafic de 17 controale pe lună.

În al doilea rând, acționăm în baza sesizărilor. De la începutul acestui an am primit peste 1.000 de reclamații din partea lucrătorilor. Printre nemulțumirile semnalate se numără cele privind: neplata unor drepturi salariale; neacordarea orelor suplimentare și a zilelor libere, conform legii; neacordarea echipamentului de protecție; neîncheierea contractului individual de muncă" - spune Tiberiu Pleșu.

Activitatea inspectorilor ITM nu este lipsită de pericole. "Sunt situații când reprezentanții ITM sunt întâmpinați cu înjurături și ame-nințați. Din fericire, nu au fost cazuri de agre-siune fizică; doar verbală. Pe de altă parte, există și o formă de reacție legală. 90% dintre sancțiunile aplicate de noi sunt contestate în justiție. În 99% dintre procese, ITM a câș-tigat. Este o dovadă că inspectorii ITM sunt buni profesioniști și lucrează corect, respec-tând litera și spiritul legii. Contestatarii n-au făcut altceva decât să amâne aplicarea sancțiunii și să piardă timp și bani în procese" - a declarat inspectorul șef adjunct.

O boală… europeană

Cauza principală a muncii la negru și a muncii gri este știută: fiscalitatea excesivă aferentă muncii, fapt recunoscut de guver-nanți, care au decis să reducă cu 5% CAS datorat de angajatori. La aceasta se adaugă lipsa locurilor de muncă. De aceea unii lucrători acceptă să muncească în orice condiții.

Trebuie luată în considerație și o altă cauză majoră, ce ține de mentalitate. Există o categorie de angajatori care, indiferent de nivelul fiscalității, sunt dispuși să încalce legea cu orice risc, să facă evaziune fiscală și să folosească lucrători la negru. Cel mai bun exemplu este cel al angajatorilor din agricultură care lucrează cu zilieri neînregistrați, deși, în cazul acestora, impozitul aferent muncii este de numai 16%.

După cum spuneam la începutul acestui articol, nu doar țara noastră, ci întreaga Uniune Europeană suferă de boala muncii la negru. Un Eurobarometru arată că aproximativ unul din zece europeni (11%) a admis că, în 2013, a cumpărat bunuri sau servicii care implicau muncă la negru, iar 4% au recunoscut că ei înșiși au fost plătiți la negru. În plus, 3% au declarat că au fost plătiți parțial ilegal (remunerație în plic).

La nivel comunitar, cele mai afectate de munca la negru sunt următoarele sectoare de activitate: reparațiile și renovările locuințelor (în proporție de 29%), reparațiile auto (22%), curățenia locuințelor (15%), industria alimentară (12%).