Cât de departe este România de modelul european de siguranță alimentară?

Politica Uniunii Europene privind siguranța alimentară vizează garantarea unui nivel ridicat de protecție a vieții și a sănătății umane, precum și protecția cetățenilor UE împotriva a trei tipuri de pericole ce pot fi prezente în produsele alimentare: pericole fizice, pericole biologice și pericole chimice.

Curtea de Conturi Europeană a dat publicității un audit referitor la ultima categorie de pericole. Potrivit acestuia, sistemul UE de protecție a consumatorilor împotriva pericolelor chimice din produsele alimentare este bine fundamentat și se bucură de respect la nivel mondial.

Cu toate acestea - consideră Curtea de Conturi - Comisia Europeană și statele membre nu au capacitatea de a implementa pe deplin sistemul. Instituția a constatat că modelul UE în materie de siguranță alimentară se bucură de respect la nivel mondial, dar este suprasolicitat. În opinia Curții, cadrul juridic privind substanțele chimice din produsele alimentare, din hrana pentru animale, plante și oameni nu este nici definitivat și nu a fost implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare. În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care asigură consultanță științifică, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice. Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului în ansamblu.

"Siguranța alimentară constituie o prioritate importantă pentru UE, îi afectează pe toți cetățenii și este strâns legată de activitatea comercială - a declarat Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene și responsabil al auditului. Sistemul actual al UE se confruntă însă cu o serie de incoerențe și dificultăți".

Unele state membre controlează anumite substanțe chimice mai frecvent decât pe altele, iar obligațiile pe care legea le impune sunt atât de multe încât autorităților publice le este greu să își îndeplinească toate responsabilitățile ce le revin.

Potrivit Curții de Conturi, controalele desfășurate de organisme publice nu pot reprezenta decât o mică parte din totalul controalelor efectuate. Drept urmare, cea mai bună soluție este completarea sistemelor de control public cu sisteme de control din sectorul privat. Or, colaborarea dintre cele două tipuri de sisteme a început să fie analizată abia recent.

UE limitează utilizarea anumitor pesticide în producția proprie, pe baza unor criterii de periculozitate. În opinia Curții, este posibil ca reziduuri provenite de la astfel de pesticide să fie tolerate în produse importate în UE, pe motiv că n-ar exista niciun risc pentru consumatori.

Curtea de Conturi a constatat că statele membre întâmpină dificultăți în a stabili ce măsuri coercitive trebuie luate în cazurile de neconformitate. Autorii auditului îi recomandă UE următoarele:

- să evalueze schimbările ce ar putea fi aduse legislației privind pericolele chimice;

- să încurajeze complementaritatea controlului public cu cel privat;

- să prezinte măsurile ce vor fi luate cu privire la reziduurile de pesticide din produsele alimentare pentru a se păstra același nivel de asigurare atât pentru alimentele produse în UE, cât și pentru cele din import;

- să furnizeze statelor membre orientări suplimentare cu privire la aplicarea măsurilor coercitive.

★ ★ ★

Din păcate, auditul Curții de Conturi Europene tratează problematica la nivel general, comunitar, fără să facă referiri la situația concretă din fiecare țară. Oare, în ce grad este aplicat modelul european în România?

În ce măsură autoritățile din țara noastră reușesc să verifice conținutul de substanțe chimice din produsele agro-alimentare autohtone și de import?

Liderul Liviu Dragnea susținea, la reuniunea Consiliului Național al PSD din 16 decembrie 2018, că: "România e inundată de alimente pline de otravă, de calitate inferioară". O fi spus adevărul? În calitate de șef al principalului partid de guvernământ și de președinte al Camerei Deputaților, Dragnea are acces la informații pe care muritorii de rând n-au de unde să le știe.

Iată, a trecut o lună de când liderul PSD a făcut cutremurătoarea "dezvăluire" și, în tot acest timp, n-a fost contrazis nici de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, nici de Ministerul Agriculturii. Mai mult, niciuna dintre respectivele instituții n-a declanșat vreo campanie împotriva "alimentelor pline de otravă".