Campionii muncii prost făcute! O mentalitate periculoasă domină societatea românească

115
Campionii muncii prost făcute! O mentalitate periculoasă domină societatea românească - campioniiprintmunciiprostfacute2-1603355935.jpg

Articole de la același autor

Dacă s-ar realiza un top mondial al proastei calități, sunt convins că România s-ar afla în plutonul fruntaș, meritul pentru o asemenea performanță revenindu-le fără doar și poate instituțiilor statului. Iată, grație cadrului normativ prost croit, avem un număr uriaș de contestări în justiție. Din cauza reglementărilor ce se bat cap în cap, instanțele sunt sufocate de cererile celor ce își caută dreptatea.

De-a lungul ultimului deceniu – spre exemplu – zeci de mii de pensionari s-au judecat cu statul pentru că drepturile cuvenite după o muncă de o viață le-au fost amputate prin hotărâri de guvern date în disprețul legii.

Unele acte normative fac parte din categoria „avortonilor legislativi”, fiind moarte încă din momentul în care se aflau în „uterul” Parlamentului ori al Guvernului. Altele aparțin categoriei „monstruozităților legislative”, menirea lor fiind aceea de a face numai rău. Iată doar două exemple:

În decembrie 1999, Guvernul Mugur Isărescu a adoptat hotărârile nr. 205 și 207, care au dus la desființarea de facto a regimului special maritim, blocând astfel procesul de renaștere a flotei naționale. Iar OUG 114 adoptată, în decembrie 2018, de Guvernul Dăncilă a afectat dramatic sectorul energetic, telecomunicațiile, sectorul financiar-bancar și piața de capital.

Numeroasele reforme din sistemul fiscal românesc n-au dus la creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, în schimb au amplificat birocrația fiscală, fiind o clară dovadă a proastei calități a guvernării.

Iar de coborâm din sferele înalte ale Legislativului și Executivului, până jos, la nivelul companiilor și regiilor statului găsim numeroase exemple la tema în discuție. Cel mai la îndemână este cel al regiilor și companiilor de termoficare din marile orașe ale țării, care, în loc să facă investiții, să înlocuiască rețelele de conducte vechi de jumătate de secol, se încăpățânează să le peticească ori de câte ori cedează. Și ale naibii țevi, s-au prins că reparațiile sunt de mântuială și plesnesc într-una.

Nu suntem plătiți să facem muncă de calitate!

Deunăzi, am intrat în vorbă cu trei lucrători ai unei societăți de construcții, care executau un șanț pe trotuar. Le-am arătat amprentele a două șanțuri prost astupate și i-am întrebat dacă, în calitate de cetățeni ai orașului și plătitori de taxe și impozite, le place.

„Domnule, șanțurile alea nu le-am săpat noi. Au fost alte echipe. Și dacă vrei să știi, noi nu suntem plătiți să facem muncă de calitate!” Colegul lui a sărit să-l susțină: „Ce mai este de calitate în țara asta? Nimic.” Cu alte cuvinte, dacă alții muncesc în dorul lelii, nu erau ei atât de proști să facă totul ca la carte.

Eu nu cred că nivelul salariului condiționează calitatea. Dimpotrivă, legile noastre sunt foarte proaste tocmai pentru că parlamentarii sunt prea bine plătiți. Atitudinea față de calitate ține prea puțin de motivația bazală, de factorul pecuniar și mai mult de motivația înaltă a comportamentului uman: de nevoia de autorealizare și de prestigiu. Este o problemă de cultură, de mentalitate.

Din păcate, în România este larg răspândită cultura lui „merge și așa”, moștenită de la comunism. Fostul regim nu avea nevoie de calitate, ci de cantitate. Cincinalul trebuia îndeplinit în patru ani și jumătate, iar calitatea era considerată un lux.

Din cauza ignorării calității în domeniul organizării muncii și a securității în muncă, accidentele și îmbolnăvirile în producție erau numeroase. „Alimentația rațională” cum era denumită subnutrirea poporului român se baza tocmai pe lipsa calității, pe existența subproduselor: gâturi și ghiare de pasăre, salam și parizer cu soia, nechezol (un amestec de cafea cu năut) etc.

Moștenirea ceaușistă

Îmi aduc aminte că în anii ´80, două nave de 55.000 tdw, construite la șantierele navale din Mangalia și Galați au fost refuzate de clienții turci și greci din cauza sudurilor de proastă calitate, ceea ce a generat o adevărată criză în industria navală românească.

Tonul bătăii de joc față de calitatea muncii îl dădea Nicolae Ceaușescu. Iată un exemplu: în anii 1987 - 1988, din dispoziția dictatorului, personalul tehnico - administrativ și de conducere din întreprinderi era obligat să muncească o zi pe săptămână în producție. La acea vreme, lucram la Șantierul Naval Constanța. Vinerea era decretată zi de lucru în producție. La prima oră a dimineții, personalul din serviciile tehnice și funcționale, în frunte cu directorul general Gheorghe Dimoiu, urca pe navele din docul uscat, aflate în construcție. Directorii, șefii de servicii, inginerii, tehnicienii, economiștii, contabilii, juriștii, sociologii, funcționarii administrativi și dactilografele erau repartizați pe punți, în tancuri, în sala mașinilor și în cabine. Li se încredințau muncile pe care, de regulă, le făceau ucenicii și muncitorii necalificați: cărau gunoaiele, rașchetau, degresau și vopseau structurile metalice ale navei.

Vinerea de „catarsis” în producție nu avea nicio rațiune economică. Dimpotrivă, perturba funcționarea procesului de producție.

Nimeni nu a înțeles ce a vrut Ceaușescu? Să demonstreze că producția poate funcționa fără proiectare și pregătirea fabricației, fără servicii funcționale și directori? Să-i apropie pe „birocrați” de realitatea din producție ori să-i pedepsească pentru faptul că existau, obligându-i să execute munci cu mult sub nivelul lor de pregătire? De altfel, în toamnele acelor vremuri, „birocrații”, elevii și studenții primeau „sarcină de partid” să culeagă porumbul, în locul mașinilor și țăranilor.

În zilele noastre, proasta calitatea provoacă moartea și rănirea a sute și mii de români pe șosele, la locul de muncă, în cluburile de noapte, în spitale, maternități și în școli. Vina pentru viețile pierdute ori mutilate o poartă cei ce susțin că nu sunt plătiți să facă muncă de calitate.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.7576 secunde