Cafeaua de specialitate, între artă şi ştiinţă. O afacere de nişă cu multe satisfacţii

Sâmbătă, 06 Februarie 2021, 00:00
1972
Cum să faci dintr-o afacere de nişă o afacere de succes este un drum lung şi plin de necunoscute. Dar dacă o faci cu pasiune şi cu convingerea că într-o zi vei reuşi, nimic nu-ţi poate sta în cale. Vorbim despre un loc unde se poate sta la poveşti adulmecând arome îngereşti în ceşti de cafea. Şi nu este orice cafenea, este ceva cu totul special, pentru că business-ul se învârte în jurul bobului de cafea verde.


Constanţa în urmă cu 100 de ani era locul de întâlnire al micilor cafenele, ceainării deţinute de turci, armeni sau de greci. Un mozaic cultural care aducea laolaltă tradiţii şi obiceiuri străvechi. Portul era o mană cerească pentru mulţi, pentru că pe poarta lui intrau toate mărfurile lumii. Astăzi e la îndemâna oricui, aproape, să deschidă o cafenea comercială. Cumperi de la distribuitori cafea gata prăjită, aparate performante sau mai puţin, în funcţie de buget, şi cafeneaua de brand se deschide. Dar când vrei mai mult decât atât, începi să cauţi informaţii şi te laşi vrăjit de povestea cafelei. Este undeva la graniţa dintre ştiinţă şi artă. Pentru că trebuie să ştii tot despre bobul de cafea. De la momentul culesului din arborele de cafea, ţara de provenienţă, la ce temperatură se prăjeşte în funcţie de robusteţea soiului, toate informaţiile te ajută să aduci pe piaţă o afacere unică, pentru un public exclusivist. A reuşi pe piaţa cafenelelor comerciale, multe şi comune, cu o cafenea artizanală, specială, de fapt cu un prăjitor de cafea, îţi trebuie multă încăpăţânare să devii mai bun.



Pasiunea, motorul reuşitei

De la un nebăutor de cafea să devii expert, cu multe diplome este o performanţă. Nu a băut cafea până la 21 de ani. Şi de la o simplă joacă şi curiozitate a ajuns să prăjească şi să facă una dintre cele mai bune cafele din oraş. S-a specializat şi a învăţat de la cei mai buni la nivel internaţional şi a reinvestit tot ce a câştigat. Acum deţine un prăjitor de cafea de 10 kg denumit Thomas, pentru că seamănă cu locomotiva din desenele animate. „Investiţia pentru un prăjitor de cafea, fiind echipament cu durată de viaţă destul de lungă, preţul poate părea mare, se ridică undeva la zeci de mii de euro. Mai ai nevoie de cunoştinţe, de papile gustative, de laptop, de senzor de temperatură să monitorizezi ce s-a prăjit, pentru că dacă ţi-a plăcut, să fii în stare să reproduci. Nu e vorba de artă! E vorba de parametrii tehnici, de presiune de gaz, de aport de energie termică”, ne-a dezvăluit Ştefan Dinescu-Crăciun, barista, fondatorul unei cafenele din Constanţa. Bucureştiul, Clujul sunt comunităţi mult mai permeabile şi cultura cafelei este mai avansată. La noi, la Constanţa, a rămas în ADN cafeaua la nisip sau ibric, ca moştenire otomană. „Soiurile Africane de cafea sunt preferatele mele, mai mult decât cele din Asia sau America Centrală sau America de Sud, deoarece cresc la altitudini mai mari şi au note mai fructate au ceva aciditate, sunt mai complexe. Ne procurăm materia primă o dată la două săptămâni. Sunt trei traderi care ne trimit oferta, ne alegem un palet de zece saci de cafea verde din diferite origini. La ora actuală avem 14 origini de cafea toate sunt arabica 100%. Arabica înseamnă jumătate din cofeina pe care o are robusta, mult mai multă aromă, mai puţină cremă în ceaşcă şi mai scumpă. Oricine poate bea o cafea bună, preţurile diferă între 18 şi 37 de lei pentru punga de 200 de grame”, a adăugat antreprenorul.

Perioada pandemică a fost grea şi pentru afecerile de nişă dar au supravieţuit datorită comenzilor online. „Am avut noroc că avem magazin online şi clienţii noştri care consumă cafea de specialitate au comandat. Chiar şi în lockdown, stând acasă şi-au dorit să se bucure de o cafea bună”, a mai spus Ştefan. 



Articole pe aceeasi tema

Pagina a fost generata in 0.4126 secunde