Atacurile guvernanților împotriva sistemului bancar au amorțit piața creditelor

Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin OUG 114 din decembrie 2018 de Guvernul Dăncilă nu au relansat, ci, dimpotrivă, au amorțit piața împrumuturilor bancare. Instituirea așa-zisei taxe pe lăcomie, în fapt o măsură de suprataxare a instituțiilor de creditare, a fost privită ca o amenințare la adresa sistemului bancar românesc. 

Populația – preferata bancherilor

La 31 martie 2019, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 257.648,2 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2018, suma era cu doar 1,54% mai mare, fapt ce demonstrează că, în continuare, creditarea stă în amorțire.

Structura creditării din perioada ianuarie – martie 2019 arată, pe de o parte, o ușoară deteriorare a încrederii în moneda națională, ca efect al OUG 114 din decembrie 2019, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Dacă la finele anului 2018, creditele în lei dețineau o pondere de 65,36% în totalul creditării, după primele trei luni ale anului 2019, ponderea lor a coborât cu puțin, până la 65,18%. La 31 martie 2019, creditele în lei însumau 167.940,2 milioane de lei. 

Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 52,41% din totalul creditării, respectiv la 135.045,7 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de 44,72% din total, însumând 115.231,1 de milioane echivalent lei.

În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 55,82%, fiind de 75.385,8 milioane echivalent lei. 

Creditele pentru consum, în sumă de 58.110 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 43,03%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii martie 2019, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 7.738,9 milioane echivalent lei, reprezentând 3,0% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,88 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 martie 2019, credite în valoare de 10.070,6 milioane echivalent lei, din care 3,77% erau restante. Populația deținea 55,84% din totalul împrumuturilor (5.623,5 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 43,87% (respectiv 4.418,1 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,49% au fost obținute pentru locuințe, iar 38,67% pentru consum. 

Neîncrederea în leu

Începând din a doua jumătate a anului 2018, pe fondul creșterii dobânzilor la depozite, economisirea a început să crească. La 31 martie 2019, depozitele (în lei și valută) au totalizat 177.044,1 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu 2,17% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2018. Și în cazul economisirii se simte apariția neîncrederii în moneda națională. În timp ce economiile în lei au crescut cu 2,11%, cele în valută au făcut un salt de 5,58%.

În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au scăzut cu 0,08%, ajungând la 5.773,6 milioane echivalent lei.