Armata administratorilor din companiile și regiile statului va fi subțiată

1702
Armata administratorilor din companiile și regiile statului va fi subțiată - fondarmataadministratorilordinco-1614018041.jpg

Articole de la același autor

• Indemnizațiile celor rămași vor fi amputate

Timp de 30 de ani, instituțiile și companiile la care statul este acționar unic sau majoritar le-au plătit indemnizații grase reprezentanților acestuia în organismele de conducere colectivă, pentru „efortul” lor de a vota conform mandatului primit „de la centru” și de a semna procesele verbale de ședință.



Agamania și agamanii politici


Delegarea în AGA a fost transformată de către partidele aflate la putere într-o modalitate de a-și răsplăti activiștii cu sinecuri. Unii dintre cei aflați în grațiile guvernaților au reușit să adune chiar și până la zece mandate de reprezentat în AGA, după cum am arătat în cotidianul „Cuget Liber”, în articolele dedicate acestei practici.

Goana politicienilor după astfel de nominalizări luase o amploare extraordinară în anii ´90, când sectorul de stat era dominant și se declanșase procesul de privatizare a economiei. Agamania mergea mână în mână cu traficul de influență, cu corupția, cu falimentarea întreprinderilor de stat de către firmele căpușă și cu privatizările frauduloase. Pe atunci, presa l-a botezat „agamanie”, iar exponenții lui au primit numele de „agamani”.

În zilele noastre, agamanii sunt, de regulă, consilieri ai demnitarilor și înalții funcționari cu priză la partidele aflate la putere, care sunt răsplătiți în acest fel pentru serviciile aduse. Salariile lor lunare sunt mezelic în comparație cu veniturile obținute lunar din indemnizațiile de ședință.

Sistemul este inechitabil pentru faptul că acești reprezentanți ai statului sunt plătiți, în același timp, pentru funcția de bază și pentru participarea la AGA. Pe de altă parte este incorect și inechitabil ca acționarul majoritar să încaseze, prin reprezentantul său, bani de la compania sa, sub formă de indemnizații de ședință, pentru faptul că își exercită dreptul și obligația de a participa la adunările generale ale acționarilor.



Administratori cu carnet de partid


Aceeași practică o întâlnim în cazul consiliilor de administrație din instituțiile și companiile de stat. În prezent, cele mai multe consilii sunt alcătuite din cinci – șapte membri, ale căror servicii sunt plătite cu o indemnizație de 20% din leafa directorului general al unității.

Iată câteva exemple: consiliile de administrație ale Autorității Navale Române, Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța și companiei Oil Terminal au câte șapte membri, iar cel al Șantierului Naval „2 Mai” Mangalia este format din cinci membri,

În companiile din sectorul privat, aceste structuri de conducere au de regulă trei membri.

În plus, o serie de reprezentanți ai statului participă la două, trei și chiar mai multe astfel de organisme de conducere, obținând mari câștiguri, fără să facă mai nimic și neavând nici pregătirea necesară bunei administrări a domeniilor în care își exercită mandatul.

Scopul real al administrării

Istoria recentă a economiei românești abundă de exemple care demonstrează că scopul real al unora dintre aceste organisme de conducere din unitățile de stat nu este nicidecum buna administrare.

Iată unul dintre ele: În 2018, Societatea Litoral SA din Mamaia, la care statul român prin Ministerul Turismului deținea 82,27% din capitalul social, mai avea doi salariați mari și lați: un angajat cu timp parțial de lucru de patru ore pe zi și directorul general, cu contract de mandat. Deasupra lor se situa un consiliu de administrație format din trei membri, din care unul deținea și funcția de director general.

Administratorii și directorul general au încasat suma totală de 113.095 lei în decursul anului 2018, iar angajatul cu program de 4 ore, suma totală de 21.600 lei. Pe data de 13 august 2019, adunarea generală extraordinară a acționarilor a aprobat dizolvarea și lichidarea societății. Niciunul dintre administratori nu a răspuns pentru falimentarea companiei.

Guvernul ascute cuțitul

Guvernul Cioloş a fost primul care a lovit sistemul sinecurilor politice. Prin ordonanța de urgență adoptată pe 14 septembrie 2016, a decis că reprezentanții statului, ai instituțiilor administrației centrale și locale, în adunările generale ale acționarilor din întreprinderile publice nu vor mai fi plătiți. A fost o lovitură dură dată agamaniei, care împlinea, la acea dată, 25 de ani de existență.

Acum, premierul Florin Cîțu vrea să zgâlțâie și sistemul sinecurist din consiliile de administrație. El a declarat că lucrează la proiectul prin care vor fi limitate: numărul membrilor consiliilor de administrație (care va fi redus la cinci), numărul consiliilor de administrație din care poate face parte o persoană și indemnizațiile administratorilor.

Măsura este lăudabilă, dar mult prea timidă. Oare de ce nu se reduc consiliile de administrație din instituții și din companiile în care statul este majoritar la trei membri sau, acolo unde se poate, la un administrator unic (așa cum se întâmplă în sectorul privat). De ce este nevoie de cinci membri, dacă toți votează, în ședințele de consiliu, conform mandatului primit de la ministerul în subordinea sau coordonarea căreia de află respectiva entitate economică? 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3448 secunde