Angajatorii primesc puteri sporite în perioada stării de alertă

Joi, 14 Mai 2020
752
Legea stării de alertă, adoptată de Parlamentul României în ziua de 13 mai 2020, instituie o serie de măsuri în domeniul raporturilor de muncă. Potrivit actului normativ, pe perioada stării de alertă, angajatorii pot dispune, doar cu acordul angajaților, efectuarea muncii la domiciliu sau telemunca, schimbarea locului de muncă ori a atribuțiilor de serviciu.

Conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea pandemiei pot dispune detașarea angajaților, dar numai în același domeniu de activitate și cu acordul lor. De asemenea, vor putea decide unilateral: întreruperea concediilor de odihnă, a concediilor fără plată, de studii și reluarea activității.

Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe perioada stării de alertă și pe un interval de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariați vor putea stabili programe de muncă individualizate, fără acordul salariatului, astfel încât între salariați să se asigure existența unui interval de o oră la începerea și la terminarea programului de lucru, într-o perioadă de trei ore.

În cazul angajaților din sistemul public, angajatorii pot stabili, cu acordul lor, executarea unor lucrări și sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea pandemiei, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajaților.

Pe perioada stării de alertă, angajații din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcție de volumul de activitate a instituției, în vederea realizării scopului acestei legi (respectiv prevenirea și combaterea efectelor pandemiei). În cazul aplicării acestei măsuri, trebuie respectat numărul maxim de 54 de ore de lucru pe săptămână, inclusiv cele suplimentare.

Interzicerea conflictelor de muncă

Pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu legate de instituirea și aplicarea măsurilor din această lege, persoanele cu funcții de conducere din instituțiile și autoritățile publice pot fi suspendate din funcție. Măsura încetează la finalul stării de alertă.

În vederea realizării scopului acestei legi, instituțiile și autoritățile publice vor putea angaja personal fără concurs, pe perioada stării de alertă.

Declararea și desfășurarea conflictelor colective de muncă sunt interzise, pe perioada stării de alertă, în: unitățile sistemului energetic național, unitățile operative din sectoarele nucleare, unitățile cu foc continuu, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transportul feroviar, transportul în comun, din unitățile care asigură salubrizarea localităților, precum și cele care asigură aprovizionarea populației cu gaze, electricitate, căldură și apă.

Pe durata stării de alertă, Guvernul are obligația să dispună măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și a altor profesioniști, de protecția a angajaților și familiilor acestora.



Reacția mișcării sindicale 


Marile confederații sindicale au criticat dur o serie de prevederi ale proiectului de lege în forma elaborată de Guvern. BNS a acuzat Executivul că "ajută angajatorii (implicit angajatorul stat) să dispună în mod discreționar de lucrători, acordă drepturi disproporționate angajatorilor în raport cu salariații, afectează principiile privitoare la caracterul consensual și sinalagmatic al contractului de muncă, afectează în mod grav drepturi constituționale ale lucrătorilor, precum dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, dreptul la acțiuni de protest.

Starea specială în care ne aflăm nu justifică transformarea lucrătorilor în sclavi la dispoziția angajatorilor publici sau privați".

La rândul ei, într-un mesaj adresat parlamentarilor români, Confederația Națională Sindicală "Cartel Alfa" afirmă: "Proiectul de lege instituie inclusiv derogarea de la prevederile legislației muncii, ceea ce starea de urgență nu a prevăzut. Derogarea de la prevederile legislației muncii dă liber la abuzuri din partea autorităților publice și angajatorilor privați și pune salariații la dispoziția vătafilor locali și a patronilor, într-o nouă formă de sclavagism".

Intervenția sindicatelor a dat roade, Parlamentul modificând unele dintre prevederile referitoare la raporturile de muncă. 



Pagina a fost generata in 0.2979 secunde