Se rupe plugu-n brazdă

Agricultorii din nordul județului Constanța, în culmea disperării

812
Agricultorii din nordul județului Constanța, în culmea disperării - tractorlaarat-1346685334.jpg
Ploile se lasă așteptate de săptămâni bune la Constanța. Dacă turismul a avut și încă are parte de profituri uriașe, agricultura este pusă, ușor, ușor, pe butuci. Din cauza lipsei precipitațiilor pe sute de hectare nu a intrat încă niciun tractor, pentru lucrările de toamnă, și asta fiindcă pământul este tare ca piatra.


Cele mai mari probleme se înre-gistrează în nordul județului. "Par-tea de nord a județului - de la Corbu, Săcele, Istria, Mihai Viteazu, Vulturu, Gârliciu - este foarte afectată de secetă, chiar nu s-a putut ara. Cel puțin la Vulturu a plouat doar ici, colo și dacă nu este umiditate nu poți băga tractorul să ari, pentru că se rupe plugul. Așteptăm ploi. Este zonă calamitată de secetă în proporție de 100%. Chiar sunt probleme mari acolo", a precizat directorul Direcției Agricole Constanța, Boris Parpală.

Probleme destul de mari par să fie și în zona Agigea, Movilița, Potârnichea, Bărăganu, Lanurile, spune președintele Asociației Producătorilor Agricoli Privați de Cereale și Plante Oleaginoase Constanța, Gheorghe Lămureanu. "Am început semănatul de astăzi (n.r.: luni), la rapiță. Semănăm măcar 50% din suprafața anului trecut. Sperăm că în următoarele 30 de zile măcar o ploaie de 20 - 25 de litri să ne cadă. Și acum mai sunt suprafețe în care nu am putut intra cu plugul. Am abandonat lucrarea de arat pentru că nu se poate lucra. Se scoteau niște bolovani cât roata căruței, pentru că este excesiv de uscat. Este vorba inclusiv despre zona Agigea, Movilița, Potârnichea, Bărăganu, Lanurile. Niciun fel de umiditate", a precizat Gheorghe Lămureanu

Dumnezeu, invocat la fiecare pas

Agricultorii își pun mai mult ca oricând nădejdea în divinitate. "Avem altceva de făcut decât să ne uităm la bunul Dumnezeu, să ne rugăm să ne ajute, să ne dea o ploaie cât de cât? Dacă nu, Dumnezeu cu mila. Să ne așteptăm la ce e mai rău", spune Gheorghe Lămureanu. Acesta, ca de altfel cu siguranță și alți agricultori, încearcă tot felul de variante pentru a nu sta pe loc cu lucrările: "Noi am găsit, după floarea soarelui, niște metode. Dăm două discuri după bețe, dăm încă un disc invers, ca să putem semăna. Se mai găsesc variante, dar asta înseamnă niște scule speciale, niște mașini speciale care pot să reziste la impactul între solul uscat și fier".

Despăgubiri pentru zonele calamitate

Ministerul Agriculturii a primit tot felul de informări și solicitări ca diferite zone ale țării, inclusiv Constanța, sau măcar zone din Constanța, să fie declarate calamitate. Deocamdată nu s-a luat nicio decizie strict în acest sens, însă Guvernul a aprobat o schemă pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă. "Acest sprijin se acordă pentru a reduce impactul pierderilor suferite de către fermieri, pe de-o parte, și, pe de altă parte, pentru a asigura menținerea în cultură a suprafețelor agricole deținute de aceștia. Ajutorul de minimis se acordă pentru suprafețe de culturi agricole în teren arabil și el vizează sprijinirea acelor fermieri care au între 1 și 10 hectare, inclusiv, sprijinul fiind stabilit la valoarea de 100 de lei pe hectar. Beneficiarii schemei intră în mai multe categorii: în primul rând, fermieri persoane fizice, în al doilea rând, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite conform Ordonanței de Urgență 44 din 2008, persoane juridice, precum și orice alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii", a precizat la finalul săptămânii trecute ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Acest ajutor este mai mult decât binevenit. "Este un ajutor măcar pentru compensarea cheltuielilor care se fac toamna acum în plus la hectar din cauza uscării excesive a pământului. Nu mai este vorba de arătură de 15 - 20 de litri la hectar, acum se consumă până la 30, 35, 40 de litri la hectar cu aratul, cu discuitul, discuitul înaintea arăturii, discuitul pe arătură ca să putem să facem lucrările agricole de toamnă", a explicat Gheorghe Lămureanu.

Producții extrem de mici

Diferențele de producție între nordul și sudul județului sunt, pe alo-curi, extrem de mari. În nord, producția la floarea soarelui este de aproximativ 550 de kilograme/hectar, iar la porumb 1.500 de kilograme/hectar, pe când în zona de sud, unde s-a și irigat, agricultorii au scos chiar și patru tone la hectar la floarea soarelui și între patru și șase tone la porumb, însă vorbim, în cel din urmă caz, despre mari agricultori.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Miercuri, 29 August 2012
Stire din Economie : Seceta se menține  în Dobrogea
Marţi, 28 August 2012
Stire din Economie : Seceta se menține în Dobrogea
Pagina a fost generata in 0.5555 secunde