22.725 de unități navale au tranzitat canalele navigabile în primele unsprezece luni din 2020

250

Articole de la același autor

Restricțiile impuse de Pandemia Covid-19 ar fi trebuit să determine o schimbare în structura transporturilor de mărfuri la nivel european. Cantitățile transportate pe Dunăre și canalele navigabile ar fi trebuit să crească substanțial, în dauna transportului auto și feroviar, având în vedere faptul că transportul fluvial prezintă un risc cu mult mai mic de transmitere a virusului.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. România și Uniunea Europeană vorbesc mult și fac prea puțin pentru a transfera fluxurile de mărfuri de pe șosele și căile ferate pe apă. În continuare, Dunărea are probleme cu asigurarea adâncimilor de navigație în perioadele de secetă, prea puține din porturile sale sunt dotate cu terminale de containere, iar flota de nave portcontainer încă nu s-a născut. În zadar așteptăm ca România, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Croația, Germania și Republica Moldova să își trimită mărfurile containerizate pe Dunăre spre portul Constanța sau spre centrul Europei. În continuare, transportul fluvial se va limita la mărfurile vrac.



Este greu de spus cine a afectat mai mult, în acest an, traficul de mărfuri pe Dunăre și canalele navigabile: recesiunea economică provocată de pandemia Covid-19 sau seceta teribilă, care a dus la scăderea dramatică a recoltelor de cereale din România și a disponibilităților pentru export. Dar a devenit cât se poate de evident faptul că lipsa irigațiilor reprezintă o problemă critică nu doar pentru agricultura României. Ea afectează, deopotrivă, bunăstarea fermierilor și a lucrătorilor agricoli, activitatea companiilor de navigație fluvială și a operatorilor din porturile maritime și fluviale.

Cum fermierii nu se grăbesc să se organizeze în asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, să atragă fonduri europene și să investească în echipamente de irigații, soarta producțiilor agricole viitoare, dar și cea a transportatorilor, rămâne la mila Domnului.



Traficul de mărfuri, în ușor declin


„În primele unsprezece luni ale anului 2020, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o sensibilă diminuare față de 2019, care a fost un an record - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Lucian Bucuroiu - director exploatare în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 32,410 milioane de tone capacitate, cu 2,04% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2019. Au fost transportate 15,150 milioane de tone de mărfuri, cu 1,41% mai puțin decât în ianuarie – noiembrie 2019.”

În structura mărfurilor, cerealele ocupă primul loc, cu o pondere de 49%. Celelalte grupe de mărfuri au următoarele ponderi: minereuri – 27%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 11%, produse chimice - 7%, metal și produse din metal - 3%, ciment – 2%, produse alimentare – 1%.



Rolul european al canalelor navigabile

În acest an s-a produs o semnificativă creștere a traficului de mărfuri derulat în contul altor țări. Dacă în ianuarie – noiembrie 2019 acesta era de 52% din total, în primele unsprezece luni din 2020 a sărit la 64%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

Din totalul de 15,150 milioane de tone de mărfuri derulate în primele unsprezece luni din 2020, în contul României au fost transportate 36%, pentru Serbia - 32%, Ungaria - 16%, Bulgaria - 10%, Austria – 2%, Croația – 2%, Germania și Republica Moldova – câte 1%.

În primele unsprezece luni din 2020, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 22.725 unități navale, din care: 15.478 barje, 3.507 șlepuri, 66 nave fluvio-maritime, 3.668 remorchere împingătoare și 6 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 390 de nave, din care: 33 de împingătoare, 254 de barje de diferite tipuri, 93 de șlepuri și 10 ceamuri.



Investiții în transportul fluvial

Rolul transportului fluvial de mărfuri și de persoane va crește în următorul deceniu. Planul național de investiții și relansare economică elaborat de Guvernul Orban prevede investiții semnificative, de peste 4,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, a căilor navigabile, pentru asigurarea condițiilor optime de navigație pe întreaga Dunăre, pe tot timpul anului.

Deja, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică două proiecte de investiții din industria portuară. Unul are în vedere extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului (etapa I). Valoarea investiției este 68.817.813 lei, inclusiv TVA. În prezent, portul Calafat dispune de o capacitatea de trafic 270.000 tone de mărfuri și poate primi nave cu o capacitate maximă de 2.000 tdw.

Cel de al doilea proiect de investiții are în vedere creșterea capacității de operare a portului Brăila. Vor fi executate lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii portuare din incinta bazinului „Docuri”. Valoarea investiției este 127.136.310,28 lei, inclusiv TVA.

Brăila este unul dintre cele mai mari porturi fluvio-maritime românești și este inclus în rețeaua TEN-T globală. În bazinul „Docuri” se operează cereale cu instalațiile silozului, mărfuri vrac și cereale cu macaralele de cheu. Locația este utilizată și pentru iernatic, putând primi circa 150 de nave. Ambele investiții sunt finanțate din fonduri europene, nerambursabile. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5518 secunde